Bereg, un orășel liniștit din vestul îndepărtat al Ucrainei, la doar șapte kilometri de granița cu Ungaria, poartă doar puține semne ale războiului rusesc împotriva Ucrainei. Raidurile aeriene sunt rare și nu au existat atacuri cu drone sau rachete asupra orașului sau a zonei înconjurătoare. Doar un monument amplasat în centrul urbei comemorează zecile de bărbați de aici care au murit luptând împotriva agresiunii rusești undeva în estul țării.

Într-o zi răcoroasă de primăvară, câțiva oameni beau cafea și discută în limba maghiară la o masă înaltă din fața patiseriei Parisel din centrul orașului. Ei fac parte din minoritatea maghiară din regiune. Aici, la Bereg, aproximativ jumătate din cei 23.000 de locuitori sunt maghiari. Unul dintre membrii grupului din fața cafenelei, un bărbat de aproximativ 40 de ani, costumat în uniformă militară, servește ca soldat într-o unitate regională de voluntari.

Când este întrebat cum se simte ca maghiar în Ucraina, fața capătă accente serioase. "Aici, ucrainenii ne etichetează drept maghiari, acolo, în Ungaria, suntem considerați ucraineni sau ruși", se plânge el. După ce se oprește pentru o clipă, bărbatul adaugă: ”Noi, maghiarii de aici, din Transcarpatia, rămânem uniți. Aceasta este patria noastră și patria strămoșilor noștri".

Transcarpatia cea neliniștită

Transcarpatia este numele regiunii din vestul Ucrainei în care se situează Bereg. În mod tradițional aici conviețuiesc mai multe etnii, între care maghiari, români, slovaci, polonezi și romi, pe lângă ucraineni, care sunt majoritari de la mijlocul secolului al XIX-lea. În prezent, în Transcarpatia trăiesc aproximativ 1,3 milioane de persoane. Potrivit unui recensământ realizat în 2001, în regiune existau 150.000 de maghiari. Acum, numărul lor este probabil sub 100.000.

Transcarpatia ocupă din ce în ce mai mult prima pagină a ziarelor politice din Ucraina și Ungaria de câțiva ani încoace. Rumoarea a fost stârnită de modificările aduse legii ucrainene a educației începând din 2017. Potrivit noii legislaţii, predarea în limba maternă pentru minorități în școlile secundare medii și superioare urma să fie restricționată. Prevederile nu au fost niciodată puse în aplicare, dar au iscat neliniști în rândul minorității maghiare și în Ungaria.

Premierul ungar Viktor Orban întrebuințează acest subiect de ani de zile pentru o retorică anti-ucraineană din ce în ce mai severă. Orban și propaganda pro-guvernamentală din Ungaria susțin că minoritatea maghiară din Transcarpatia suferă în clipa de față o persecuție politică gravă, ba chiar o anihilare culturală din partea statului ucrainean.

În Ucraina, pe de altă parte, Transcarpatia este considerată de câțiva ani ca fiind un butoi de pulbere - o regiune în care scenarii separatiste, precum cele din 2014 din estul Ucrainei sau din Crimeea, s-ar putea repeta.

Nepăsare, anxietate...

În Bereg, cel puțin la prima vedere, nu există niciun semn de tensiune. Peste tot în oraș vezi inscripții bilingve, multe străzi poartă numele unor personalități maghiare, iar oamenii vorbesc maghiara fără teamă. 

Este, deci, greu de spus ce se ascunde în profunzime. În conversațiile cu maghiarii de pe stradă simți uneori anxietate, alteori nepăsare. În piața din Bereg, unde poți găsi cam orice, de la alimente la produse chinezești ieftine sau șuruburi vechi și ruginite, o femeie maghiară de aproximativ 40 de ani stă lângă o tarabă la care vinde șosete. Ea ne explică faptul că soțul ei a plecat în străinătate "din cauza situației" apărute după începerea războiului din 2022. Femeia ține pentru ea locul în care se află soțul, dar mărturisește că pleacă în mod regulat "acolo" însoțită de copiii ei. Ea recunoaște că viața de familie "nu este ușoară" acum, pe timp de război. Apoi se grăbește să plece.

Doi bărbați, ambii în vârstă de 50 de ani, care vând articole de toaletă și produse de igienă, se plâng că ar fi văzuți rău dacă ar vorbi în maghiară, limba lor maternă. La câțiva pași mai departe, un pensionar maghiar care vinde cârnați, brânză, ulei, zahăr, făină și alte alimente de bază spune exact contrariul: nu există discriminare împotriva minorităților, pur și simplu mulți maghiari nu vorbesc bine ucraineana, aceasta este problema.

"Maghiarilor li se creează o imagine negativă”

Oricât de amestecată ar fi percepția situației în mintea oamenilor de pe stradă, pentru Karolina Darcsi situația este cât se poate de limpede. Membră a consiliului municipal din Bereg și secretar politic al Asociației Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia (KMKSZ), o organizație apropiată de partidul Fidesz al premierului ungar Viktor Orban, Darcsi se plânge că imaginea publică a maghiarilor din Ucraina este foarte negativă și că ei sunt discriminați. Mass-media ucrainene răspândesc o "imagine dușmănoasă despre maghiari", care este promovată "de sus", de la nivelul oamenilor politici ucraineni.

În decembrie 2023, la recomandarea organismelor UE, parlamentul ucrainean a votat în favoarea retragerii dispozițiilor restrictive privind predarea limbilor minoritare în școli, îndeplinind astfel o cerere cheie a reprezentanților maghiarilor și a altor minorități din Ucraina. În viitor, în școli vor mai fi predate în limba ucraineană doar orele de limbă și literatură ucraineană, precum și disciplina Apărare națională. Karolina Darcsi salută această ”evoluție pozitivă”, dar spune că acest pas ar trebui să fie doar începutul. Ar mai fi multe lucruri de făcut, spune ea, menționând îmbunătățirea lecțiilor de ucraineană pentru elevii aparținând minorităților.

"Un viitor luminos în Ucraina europeană"

Un alt reprezentant politic al minorității maghiare, Laszlo Zubanics, președintele Asociației Democratice a Maghiarilor din Ucraina (UMDSZ) este mult mai conciliant. El spune că nu vrea să lanseze acuzații la adresa nimănui, preferând tonul moderat. Zubanics consideră că maghiarii din Transcarpatia au arătat opiniei publice ucrainene că nu sunt o parte segregată a populației, prin numeroasele campanii de ajutor umanitar organizate de la începutul războiului.

Zubanics a fost unul dintre inițiatorii unei scrisori deschise adresate premierului ungar Viktor Orban la sfârșitul anului 2023. În aceasta, mai mulți reprezentanți politici ai maghiarilor din Transcarpatia i-au cerut șefului guvernului de la Budapesta să sprijine integrarea Ucrainei în UE. Scrisoarea era o critică ambalată politicos la adresa politicii de blocadă și de veto a lui Orban față de Ucraina. Zubanics consideră că retragerea prevederilor restrictive din legea educației reprezintă o "schimbare de direcție" pentru Ucraina. "Cred că Ucraina face astfel un pas pe calea sa europeană. Noi, maghiarii, vedem un viitor bun pentru noi înșine în această Ucraină europeană", spune președintele UMDSZ.

"Vrem să trăim ca în Europa"

Politologul ucrainean Dmitro Tuşanski care conduce Institutul pentru Strategie Central-Europeană (ICES) din orașul Uzhhorod, situat în vestul Ucrainei, consideră că statul ucrainean acordă prea puțină atenție minorităților precum cea maghiară. "Reprezentanții statului nostru ar trebui să sublinieze mai des faptul că îi consideră pe maghiarii de aici drept cetățeni loiali și ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru ca maghiarii să se simtă confortabil și fericiți aici”, spune Tuşanski

Între Incertitudine și ușurare pare să se situeze starea de spirit la Liceul Lajos Kossuth din Bereg, una dintre cele mai tradiționale instituții de învățământ ale minorității maghiare din Transcarpatia. Directoarea Emese Zseltvay-Vezsdel afișează cu mândrie un panou cu vizitatori importanți ai școlii. Printre aceștia se numără președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a aflat la Bereg în vara anului 2023. Zseltvay-Vezsdel nu dorește să comenteze chestiuni politice, dar subliniază că nu există "probleme între maghiari și ucraineni în viața de zi cu zi". Este "o mare plăcere" faptul că statul ucrainean garantează acum predarea în limba maternă.

Colega sa Edit Babjak, care conduce Departamentul de Educație și Cultură din cadrul Primăriei Bereg, este mai puțin îngrijorată în privința exprimării. "Oamenii spun adesea că și noi dorim un scenariu precum cel al separatiștilor din estul Ucrainei. Asta doare, pentru că noi nu suntem. Aici nu există sentimente separatiste și nici nu vrem să trăim în condiții rusești, ci ca în Europa”, spune profesoara.