Președintele României, Nicușor Dan, l-a însărcinat pe europarlamentarul PMP Eugen Tomac cu formarea unui nou guvern, în locul celui condus de premierul Ilie Bolojan și debarcat odată cu moțiunea de cenzură din mai, inițiată și votată de post-comuniștii de la PSD și populiștii de la AUR.

”Pentru că partidele nu se înțeleg între ele, singura soluție posibilă este un prim-ministru care să fie independent de partidele din Parlament”, a explicat șeful statului, în mesajul prin care și-a justificat alegerea. ”Am ales o persoană independentă de partidele din Parlament, dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare din partidele din Parlament. E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceeași responsabilitate de la partidele politice”, a completat președintele Dan, adăugând că Tomac ”are și independența, are și experiența, și are și valorile care îl definesc pentru poziția de prim-ministru”.

”Îmi asum cu bună credință această misiune de a propune țării o echipă guvernamentală profesionistă”, a afirmat, la rândul lui, premierul desemnat. ”Voi prezenta Parlamentului României o echipă de specialiști, un Guvern tehnic, nu unul politic”.

Ce urmează?

Tomac are la dispoziție zece zile pentru a forma o echipă de guvernare și să convingă partidele să o susțină în Parlament. În cazul în care Parlamentul respinge guvernul propus, președintele poate desemna un nou candidat pentru funcția de premier. Constituția României permite dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate doar după respingerea a două solicitări consecutive de învestitură.

Cu un PSD dispus să negocieze, cu PNL și USR care exclud o formulă guvernamentală susținută de pesdediști, așa cum UDMR respinge orice apropiere de AUR, nu este clar de unde ar putea proveni voturile necesare pentru învestirea cabinetului Tomac. Cu toate acestea, destui parlamentari nu sunt dispuși să își sacrifice mandatele.

Reacțiile partidelor

PSD ”este deschis să discute cu prim-ministrul desemnat Eugen Tomac în vederea coagulării unei majorității parlamentare”, a scris, pe Facebook, președintele partidului, Sorin Grindeanu, și a adăugat că așteaptă să afle „programul de guvernare al viitoarei sale echipe executive, cât și componența acestei echipe”.

Un aparent cec în alb a transmis eurodeputatul PSD Claudiu Manda: ”Sunt convins că va reuși să construiască o echipă și un program de guvernare care să răspundă așteptărilor românilor”. Soțul primăriței pesediste din Craiova, Lia Olguța Vasilescu, le-a cerut parlamentarilor să treacă ”dincolo de interesele de partid”.

PNL a transmis, într-o postare pe aceeași rețea de socializare, că ”va analiza săptămâna viitoare programul de guvernare și formula politică pe care premierul desemnat le va propune” și că exclude colaborarea cu PSD. În schimb, secretarul general al grupării liberale, Dan Motreanu, consideră că Tomac nu îndeplinește două criterii necesare pentru a conduce Guvernul: ”încredere publică” și ”legitimitate tehnică”.

Pe de altă parte, Dominic Fritz a subliniat că formațiunea pe care o conduce va susține ”un guvern care îi include pe miniștrii USR. Toți patru” și a adăugat că exclude ”o formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD”. USR ”va sta de vorbă cu premierul desemnat (...) din respect pentru președinte și cu responsabilitate pentru țară”. USR a făcut parte, alături de PMP și de Forța Dreptei (partidul fostului premier Ludovic Orban) dintr-o coaliție intitulată Dreapta Unită, care l-a propulsat pe Tomac în Parlamentul European, la ultimele alegeri continentale.

Cele două partide își vor respecta angajamentul de a se consulta, au declarat, în cursul serii, liberalul Robert Sighiartău și useristul Radu Mihaiu.

UDMR a apreciat drept bizară numirea unui politician în fruntea unui guvern de tehnocrați și, spune Csoma Botond, liderul parlamentarilor maghiari, nu a decis cum se va poziționa. Șeful partidului, Kelemen Hunor a afirmat că ”stăm la dispoziție, îl ascultăm să vedem care sunt intențiile, care e programul de guvernare, cine sunt miniștrii propuși și după aceea vom lua o decizie (...) Probabil săptămâna viitoare, joi, vineri, sâmbătă, nu ne grăbim (...) Nu exclud să luăm decizia abia la weekendul celălalt”.

AUR vede în nominalizarea lui Tomac un ”pericol pentru democrație”. Argumentația președintelui Dan pentru această desemnare este ”plină de imoralitate și prevestitoare de dictatură”, a comentat unul dintre liderii formațiunii de dreapta radicală, Petrișor Peiu, care a cerut alegeri anticipate.

Cine e Eugen Tomac?

Născut în Ucraina, în raionul Izmail, sudul Basarabiei, Eugen Tomac (44 de ani) a crescut în Republica Moldova și a venit la 17 ani cu o bursă de studii în România, unde s-a specializat în istorie. A fost consilier al președintelui Traian Băsescu, deputat în Parlamentul României, secretar de stat pentru românii de pretutindeni. Ulterior a devenit președintele partidului lui Băsescu, PMP. Cu o zi înainte de a fi nominalizat de șeful statului a renunțat la funcția pe care o deține în PMP, partid care, de altfel, nici nu face parte din Parlamentul României. 

Este, din 2019, europarlamentar în familia Renew Europe, apropiată președintelui francez Emmanuel Macron, și consilier onorific al lui Nicușor Dan. Soția sa, Diana Postică, este în prezent viceconsul la Ambasada României de la Bruxelles.

Posibili miniștri

În cursul după amiezii, în așteptarea anunțului din partea președintelui Dan, au început să circule, din mai multe surse, liste cu nume de posibili miniștri propuși de Eugen Tomac. Cele mai des vehiculate sunt cele ale lui Luca Niculescu și Mihnea Motoc, pentru șefia diplomației, respectiv, a armatei. Primul conduce negocierile de aderare a României la OCDE și a fost ambasador la Paris, cel de-al doilea, diplomat de carieră, a mai condus Ministerul Apărării (în timpul guvernării tehnocrate Dacian Cioloș), dar a fost și reprezentant al României la ONU și UE.

La Finanțe apar două nume: actualul ministru Alexandru Nazare dar și un fost deținător al portofoliului, Bogdan Drăgoi (tehnocrat, ministrul în cabinetul MR Ungureanu). Medicul Cătălin Cîrstoiu, manager al Spitalului Universitar de Urgență din București și fost candidat PSD-PNL pentru primăria Capitalei (retras în timpul campaniei) ar fi propunerea pentru Ministerul Sănătății. La Educație se vorbește despre consilierul prezidențial Sorin Costreie, profesor specializat în filosofia matematicii la Universitatea din București, unde este și prorector. Un alt consilier prezidențial, Cosmin Filatov, fost avocat la o firmă care a lucrat pentru Primăria Capitalei pe vremea primarului general Nicușor Dan, este o posibilă variantă pentru Justiție. Ar putea să își păstreze portofoliul Dragoș Pâslaru, ministrul Fondurilor Europene.

Deocamdată nu există nici o femeie în lista de propuneri.