Olanda e unul dintre puținele state care nu pare a vrea să facă asta, dar premierul Mark Rutte ar trebui să ia o decizie impopulară pentru Parlamentul național și să nu blocheze extinderea Schengen, spune eurodeputatul Sophia In ‘t Veld (Democraten 66, partid din coaliția de guvernare din Olanda/ Renew Europe).

Miercuri, Sophia In 't Veld a declarat, în plenul reunit la Strasbourg, că îi este rușine că țara ei poate bloca extinderea Schengen și i-a cerut premierului Mark Rutte să nu facă asta.

Trebuie să înțelegeți că avem în Olanda multe partide extremiste, unele sunt eurosceptice, dacă nu chiar anti-UE, așa că atmosfera nu e chiar favorabilă.

De aceea, am și făcut acel apel din Parlamentul European către domnul Rutte: lidership-ul nu e despre a spune oamenilor ce vor ei să audă, ci despre a lua decizii grele și impopulare, în situații dificile și să fii consecvent în privința lor, să le aperi și să-i convingi pe oameni că așa e corect.

Ați cerut miercuri, în Parlamentul European reunit la Strasbourg, ca Guvernul țării dvs, guvernul olandez, să nu se mai opună aderării României la Spațiul Schengen. Aveți, sunt semnale că se va opune?

Să o spun astfel: atmosfera în Parlamentul olandez cred că este mai degrabă negativă, așa că întrebarea este dacă prim-ministrul Mark Rutte va merge contra Parlamentului național. Sigur, în contextul european sunt mereu decizii care trebuie luate și el poate explica Parlamentului olandez că nu e o decizie populară, dar că trebuia luată. Doar că nu a mai făcut asta, în legătură cu extinderea Schengen.

În mare măsură, nu exclusiv, dar în mare măsură, are legătură cu prejudecățile față de est și central-europeni, care sunt, desigur, ușor alimentate și vedem în multe state din Uniunea Europeană că prejudecățile și intoleranța sunt în creștere, așa că e un calcul politic.

Bulgaria și România au întrunit criteriile pentru Schengen cu mult timp în urmă. În orice altă situație, dacă sunt criterii care trebuie îndeplinite, odată ce asta se întâmplă, atunci trebuie să închei înțelegerea. În acest caz, Olanda e unul dintre puținele state care nu pare a vrea să facă asta.

Se va răzgândi? Nu știu, dar îmi pot imagina că presiunea a crescut, după dezbaterea din Parlamentul European și după ce președinția cehă a UE a pus din nou problema asta pe agendă și, pentru că suntem într-o situație de criză, e un război în derulare, și unitatea Uniunii Europene e foarte importantă.

Poate toate astea vor face ca domnul Rutte să se răzgândească, sper asta cu adevărat, cred că ar trebui, că e ceea ce e corect să facă.

Din câte știu, e nevoie de un vot în Parlament, conform cutumei, în privința aceste decizii.

Chiar dacă votul se dă și e negativ, Guvernul poate decide contra lui, dar în general, nu o face. Trebuie să înțelegeți că avem în Olanda multe partide extremiste, unele sunt eurosceptice, dacă nu chiar anti-UE, așa că atmosfera nu e chiar favorabilă.

De aceea, am și făcut acel apel din Parlamentul European către domnul Rutte: lidership-ul nu e despre a spune oamenilor ce vor ei să audă, ci despre a lua decizii grele și impopulare, în situații dificile și să fii consecvent în privința lor, să le aperi și să-i convingi pe oameni că așa e corect.

România a îndeplinit criteriile tehnice pentru Schengen. Dar pe cele politice? Se face această legătură între Schengen și MCV, între Schengen și respectarea statului de drept, deși Comisia a spus de multe ori că nu există această condiționare.

Doar în cazul în care această legătură s-ar fi făcut explicit în reguli, în caz contrar, nu trebuie să fie făcută această conexiune.

Puteţi citi articolul integral AICI.