Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, au cerut în cadrul Conferinţei de Securitate de la München, mai mult ajutor pentru Ucraina. Scholz a declarat că împreună cu alţi europeni solicită "foarte insistent" ca toate capitalele ţărilor membre ale Uniunii Europene să-şi amplifice ajutorul militar pentru Ucraina, evidenţiind faptul că Germania şi-a dublat acest ajutor acordat Kievului. Deşi Rusia se înarmează, Europa are o forţă economică mult mai mare şi s-ar putea impune într-o cursă a înarmărilor.

Anterior, Zelenski a avertizat că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar putea precipita lumea într-o catastrofă dacă nu se va acţiona acum. "Nu întrebaţi Ucraina când va înceta războiul. Întrebaţi-vă pe voi înşivă de ce Putin poate purta în continuare războiul", a declarat el. Zelenski a semnat vineri un acord de securitate pentru ţara sa la Berlin şi Paris.

Europa ar trebui să acorde Ucrainei un ajutor comparabil cu cel oferit de SUA

SUA au acordat Ucrainei, potrivit lui Scholz, de la începutul războiului un ajutor militar anual de aproximativ 20 de miliarde de dolari, în condiţiile în care PIB-ul ţării este de aproximaitv 28 de bilioane de dolari. "Un efort comparabil ar fi minimul pe care fiecare stat european ar trebui să-l facă", a avertizat Scholz, adăugând: "în cele din urmă vorbim despre cea mai mare ameninţare la adresa securităţii pe continentul nostru". El a evitat să răspundă întrebării dacă Germania va livra Ucrainei în cele din urmă rachete de croazieră de tip Taurus, subliniind că între timp ţara sa a devenit al doilea furnizor de arme, ca mărime, al Ucrainei. "Decidem pas cu pas ce trebuie făcut, la momentul potrivit, în funcţie de situaţie", a afirmat cancelarul social-democrat.

Scholz a subliniat că europenii dispun de capacităţi economice mult mai mari decât Rusia. Dacă acum toţi ar cheltui doi la sută din PIB pentru apărare, imaginea s-ar schimba radical. "Dacă totul s-ar număra împreună s-ar constata că ar fi mult mai mult decât ce pot cheltui ruşii", a subliniat Scholz. Şi dacă Rusia ar folosi toate încasările din vânzarea de materii prime pentru înarmare, ţara nu ar reuşi să atingă cifrele pe care europenii le-ar putea cheltui împreună pentru apărare. "Şi aceasta din motivul, simplu, că sistemul nostru economic este unul de succes", a subliniat Scholz.

Rusia nu şi-a atins niciun obiectiv în război

Rusia nu şi-a atins niciun obiectiv în război şi de aceea occidentul trebuie să rămână ferm. Dar concomitent armata Rusiei este în continuare intactă şi de aceea trebuie transmis lui Putin un semnal de unitate şi de hotărâre. Vicepreşedinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, a declarat sâmbătă că, dimpotrivă, armata rusă ar fi suferit pierderi enorme în război.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că ţara sa trebuie neapărat să capete supremaţie aeriană pentru a repurta din nou succes pe front, în războiul de apărare împotriva Rusiei. În acest sens sunt necesare în viitorul apropiat mai multe sisteme antiaeriene. "Avem prea puţine astfel de sisteme", a subliniat el. În regiunile în care Ucraina are supremaţie aeriană o normalizare a vieţii este posibilă. Zelenski a evidenţiat în context şi importanţa dronelor. "Vom fi în măsură să-i surprindem în acest an", a declarat el, referindu-se la armata rusă.

"Putin este o primejdie pentru toate naţiunile", a subliniat Zelenski. Trebuie să fie clar că în privinţa viitorului lui Putin nu există decât două opţiuni: fie ajunge în faţa Tribunalului Penal Internaţional de la Haga fie va fi omorât.

Zelenski l-a invitat pe Trump pe front

Zelenski l-a invitat de asemenea pe candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, în vizită la Kiev şi pe front. "Dacă Trump vine sunt gata să mă duc cu el pe front", a declarat el. "Factorii de decizie trebuie să ştie cum este războiul în realitate şi nu doar pe Instagram", a continuat Zelenski. El a făcut această declaraţie pe fundalul faptului că nu este clar ce poziţie are Trump, care vrea să fie reales preşedinte al SUA către sfârşitul acestui an, faţă de Rusia şi Ucraina.

Cancelarul Olaf Scholz a mai anunţat la Conferinţa de Securitate de la München că Germania îşi va majora pe termen lung cheltuielile pentru apărare. "Germania investeşte în acest an şi în anii următori, în acest deceniu, în deceniul următor şi dincolo de el, doi la sută din PIB pentru apărare", a declarat el. "Fără securitate tot restul este nimic", a adăugat el. Numai dacă toţi din Europa asigură solidar şi pe termen lung mijloacele necesare industria de armament şi-ar putea creşte producţia.

ia / lp (reuters, afp, dpa)