La scurtă vreme după atacul din Solingen, miliția teroristă Stat Islamic (SI) a revendicat fapta, precizând că atacatorul a acționat din „răzbunare pentru musulmanii din Palestina și din alte părți”. Potrivit Amak, purtătorul de cuvânt al SI, atacul a vizat un „grup de creștini”.

„Extremiștii folosesc conflictul curent din Orientul Mijlociu ca subiect mobilizator”, spune, în cadrul unui interviu acordat DW, Thomas Mücke, de la Violence Prevention Network (VPN), o organizație pentruprevenirea extremismului și deradicalizarea infractorilor violenți.

Mücke a constatat o creștere de patru ori a numărului de atacuri și tentative de atentat în Europa de Vest după 7 octombrie 2023, ziua atacului terorist al Hamas asupra Israelului. Statul evreu a lansat după aceaa o contraofensivă în Fâșia Gaza în care, potrivit autorității sanitare din această regiune, controlată de Hamas, ar fi fost ucise până în prezent aproximativ 40.000 de persoane.

Mobilizare impulsionată de războiul din Orientul Mijlociu

Atacul de la Solingen face parte dintr-o serie mai lungă de atentate și tentative de atentate islamiste comise în Europa în decurs de câteva săptămâni, chiar dacă nu întotdeauna cu implicarea clară a SI.

În aceeași zi cu atacul de la Solingen, două mașini au explodat în fața unei sinagogi din La Grande-Motte, în sudul Franței.

Cu puțin timp înainte de două concerte pe care urma să le susțină cântăreața americană Taylor Swift la Viena, la începutul lunii august, autoritățile austriece au arestat doi presupuși simpatizanți ai Statului Islamic. Principalul suspect în vârstă de 19 ani, un austriac cu rădăcini în Macedonia de Nord, a declarat în momentul arestării că intenționa „să se sinucidă și să ucidă o mare mulțime de oameni”, potrivit serviciului austriac de securitate. Concertele au fost anulate.

La sfârșitul lunii mai, un afgan a rănit mortal un ofițer de poliție și a rănit grav alte cinci persoane la Mannheim, în sudul Germaniei, într-un atac ce-l viza pe liderul mișcării Pax Europa, un critic al Islamului. Nu sunt cunoscute legături directe între acest caz și SI, dar anchetatorii au catalogat atacul drept „motivat religios”.

Autoritățile germane și franceze s-au temut de producerea unor atentate marca SI în timpul Campionatului European de Fotbal din Germania și al Jocurilor Olimpice de la Paris din această vară. Ambele evenimente majore s-au desfășurat pașnic, aceasta probabil datorită măsurilor sporite de securitate din orașe și a unui control mai sever la frontiere.

După 7 octombrie 2023, șapte atacuri și 21 de tentative sau planuri de atac au fost înregistrate oficial în Europa de Vest. Acest val de violențe nu este neapărat o surpriză, spune Thomas Mücke: „SI a definit Europa de Vest ca o țintă de atac, în mod natural cu intenția de a răspândi teroarea și frica și de a diviza societatea, astfel încât să poată recruta și mai mulți oameni pentru scopurile lor”.

Cel mai grav atac recent revendicat de Statul Islamic nu a avut loc în Europa de Vest, ci la Moscova, în martie 2024, când peste 140 de persoane au fost ucise într-un atentat terorist asupra unei săli de concerte. „Soldații Statului Islamic au atacat o mare adunare de creștini” și «au ucis și rănit sute», potrivit Amak.

Apel la uciderea „necredincioșilor”

Miliția teroristă a devenit cunoscută în întreaga lume în urmă cu zece ani, când liderul său de atunci, Abu Bakr al-Baghdadi, a proclamat înființarea unui „califat” în Orientul Apropiat și Mijlociu. În această formă musulmană de guvernare, atât conducerea laică, cât și cea spirituală se află în mâinile califului. Un an mai târziu, SI atingea apogeul puterii sale și domina mari părți din Siria și Irak. Înregistrări cu crime brutale și, în special, decapitări au fost postate online.

Însă în vizorul ”Statului Islamic” s-au aflat Europa și întregul Occident, locurile în care, conform interpretării sale, trăiesc „infideli”. „SI face apel în mod repetat la efectuarea unor astfel de atacuri prin intermediul propagandei pe Internet, cu descrieri precise ale modului în care atacurile pot fi efectuate, de exemplu folosind mașini pentru a ucide necredincioși oriunde s-ar afla ei”, spune Mücke.

Cu adevărat devastatoare au fost mai multe atacuri comise la Paris la sfârșitul anului 2015 într-o singură zi, soldate cu 130 de morți, precum și atentatul comis de un simpatizant al SI, care a intrat cu un camion în mulțimea prezentă la un târg de Crăciun din Berlin în 2016. Atacul a provocat moartea a 12 persoane, fiind cel mai grav atac islamist comis în Germania până în prezent.

SI a fost considerată învinsă din punct de vedere militar în Orientul Mijlociu începând din 2019 iar proiectul unui stat islamic eșuase cel târziu până la acel moment. Deși atacurile SI în Europa au scăzut pentru o perioadă, jihadismul pare să fi revenit.

Expertul Mücke remarcă și faptul că făptașii au devenit mai tineri, două treimi din cei arestați în Europa de Vest fiind adolescenți. De asemenea, metodele folosite pentru a-i atrage pe aceștia în brațele SI sunt adaptate vârstei. „Internetul joacă un rol major în radicalizare și mobilizare, precum și în recrutare”.

O șansă este identificarea la timp a radicalizării

Expertul nu poate oferi cu adevărat nicio speranță de ameliorare a situației, în condițiile în care escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu „va influența inclusiv dinamica terorismului pentru următorii câțiva ani”.

Numeroși experți avertizează că zonele de interdicție a folosirii cuțitelor, pe care ar dori să le instituie ministrul german de interne Nancy Faeser, nu sunt de mare folos. Este puțin probabil, spun ei, ca un individ care dorește să ucidă oameni cu un cuțit să fie impresionat de o atare interdicție.

Thomas Mücke relatează însă că apelurile la liniile telefonice de consiliere s-au înmulțit substanțial după 7 octombrie. ”Primim indicii prețioase. Ele ne ajută în demersul de întrerupere a proceselor de radicalizare care încep relativ devreme”.

Potrivit expertului, faptul că teroriștii sunt din ce în ce mai tineri reprezintă și o oportunitate. „În primul rând mă bazez pe faptul că persoanele care se radicalizează își vor schimba comportamentul și că acest lucru va fi observat de cei din jurul lor. Este important ca aceste schimbări să fie comunicate cât mai repede posibil iar oamenii să caute ajutor. Fiecare grupare extremistă încearcă să interpeleze și să recruteze în special generația tânără, adică urmașii lor. Aceasta este cea mai bună șansă de a reduce extremismul și terorismul”.