"În Austria domnește tirania atenuată de neglijență", spunea cândva legendarul Victor Adler, referindu-se atunci la imperiul absolutist. Astăzi, Austria este condusă de extrema dreaptă atenuată însă de incapacitate.

Herbert Kickl, până nu de mult principalul purtător de cuvânt al ultra-extremistului partid de dreapta, astăzi ministru de interne, reprezintă extrema dreaptă a guvernului de la Viena. În scurta perioadă de când se află la putere, Kickl a provocat un dezastru după altul.

Mai întâi s-a referit la "ținerea concentrată" a solicitanților de azil, mirându-se că declarația lui a făcut înconjurul lumii de la New York până la Melbourne. I-a eșuat apoi încercarea de a plasa serviciile secrete sub controul partidului, afectând grav securitatea statului, el însuși devenind subiectul unei comisii parlamentare de anchetă.

Acum, de la cabinetul lui ministerial, s-a lansat ordinul de a boicota presa critică, oferind informații doar jurnaliștilor apropiați ca și de a folosi poliția în sprijinul agendei extremei drepte. Sigur că și partidele democrate au încercat să manipuleze mediile de informare. Dar un astfel de plan perfid dublat de scurgerea de date dovedește atât intenții răuvoitoare cât și incapacitate. Iar ministrul, vocal de obicei, se scuză infantil dând vina pe secretarul personal.

Totul este evident mai mult decât o mare eroare. Pas cu pas și Austria se îndreaptă spre orbanizare. Schimbările

autoritare sunt dublate de otrăvirea stării de spirit a societății. Circulara trimisă polțiștilor vorbește de la sine. Prin aceasta, organele de siguranță sunt instruite nu doar să nu ofere informații presei critice, în mod expres fiind indicate publicațiile liberale de stânga Falter, ca și Standard sau liberalii-conservatori de la Kurier, dar și să anunțe explicit naționalitatea făptașilor în cazul delictelor sexuale.

În condițiile în care delictele sexuale țin de sfera intimă, în mod normal nefiind date publicității iar naționalitatea suspecților trecută sub tăcere, intențiile sunt clare: corelarea "străinilor" cu "violurile". Se otrăvește practic starea de spirit a societății chiar de către conducerea ministerului de interne. Intenția de intimidare este evidentă.

Cu siguranță că situația este jenantă pentru presa care nu se regăsește pe "lista critică". Ce instituție de presă se bucură de recunoașterea oficială a caracterului "necritic"? Pe termen lung însă, jurnaliștii care au nevoie de informații de la Ministerul de Interne se vor gândi de două ori înainte de a critica organele statului.

Cine știe ce va mai urma? Percheziții la presa de investigație? De luni bune, jurnaliștii iau în calcul și astfel de scenarii. Redacțiile au distribuit deja manuale angajaților, pentru a face față unor posibile acțiuni în forță ale poliției.

Sunt capitolele unui scenariu de intimidare a opoziției, aplicat deja în state comunitare precum Ungaria sau Polonia. Acțiunile sunt încă înâmpinate cu rezistență. Dar Europa se află deja pe drumul greșit. Ceea ce până de curând părea imposibil într-o democrație pluralistă, devine astăzi o discutabilă posibilitate.

Înainte democrația pluralistă era consensul pe baza căruia se desfășurau dezbaterile controverse. Astăzi, pluralismul și standardele democratice sunt doar posibilități, departe de consens, ușor de contestat. Majoritatea critică încă acțiunile ministerului, dar susținătorii FPÖ cer de mult îndepărtarea "elitelor". În acest caz, "elitele" nefiind sponsori din Big Business sau lobby-ul de armament, ci redactorii, care încurcă statul autoritar.

 

Robert Misik este un jurnalist austriac şi publicist politic. Proaspătul său volum intitulat "Kaputtalismul. Va muri capitalismul? Şi dacă da, ne va face aceasta mai fericiţi?" a apărut la Editura Aufbau.