În noaptea de 2 spre 3 august 1944, național-socialiștii germani au ucis în camerele de gazare ale lagărului de concentrare și exterminare de la Auschwitz-Birkenau ultimii 4.300 de deținuți sinti și romi - femei, bărbați și copii nevinovați aflați în notoriul așa-numit „lagăr de țigani”.

În urmă cu opt ani, Parlamentul European a declarat ziua de 2 august Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului Sinti și Roma. Eurodeputații au condamnat, „în mod necondiționat și fără echivoc, toate formele de rasism și discriminare” împotriva acestei minorități. Toate statele membre ale UE au fost chemate să comemoreze Porajmos, genocidul nazist asupra populațiilor sinti și rome, la 2 august în fiecare an.

Memoria victimelor genocidului a devenit o parte integrantă a identității noastre și o parte inseparabilă a istoriei nefericite și dureroase a comunității noastre. Porajmosul nu este perceput doar ca o tragedie pentru membrii comunității sinti și roma supuși acestei crime inumane, ci și ca o formă unică de barbarie.

În epoca nazistă, „etic” a fost înlocuit cu „tehnic”. Omul a fost separat complet de emoțiile și principiile sale morale. Omul modern al erei naziste a fost jefuit de esența lui. Accentul intereselor sale a fost pus pe creșterea eficienței și eficacității sale „tehnice”, „neviciate” de vreo responsabilitate morală.

Holocaustul nu s-a întâmplat din cauza oamenilor sadici, ci mai degrabă din cauza indiferenței și a detașării totale a oamenilor din acea epocă față de orice obligație morală. O dezumanizare a aparatului birocratic a făcut posibilă uciderea unui număr atât de mare de oameni într-un timp atât de scurt. Șase milioane de evrei și 500.000 de sinti și romi au căzut victime ale Holocaustului. Consecințele pentru umanitate și civilizație au fost devastatoare.

Discriminare, prejudecăți și inegalități

La aproape opt decenii după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, comunitățile roma și sinti continuă să se confrunte cu discriminări și prejudecăți în toate domeniile vieții - și asta în toate statele europene. Țara cu cea mai mare populație de romi din Europa este România, cu aproximativ două milioane de oameni. Sute de mii de membri ai minorității trăiesc în Ungaria, Slovacia, Germania, Spania, Franța și Bulgaria. Numărul total de sinti și romi din Europa este estimat la 12 milioane - suntem cea mai mare minoritate de pe continentul european.

Din păcate, doar în zilele-convenție, cum este acest 2 august, se vorbește public despre soarta comunității noastre. Nu înseamnă că e greșit să existe momente comemorative, ci că nevoile minorității sunt aproape complet ignorate în celelalte zile ale anului - chiar dacă trăim în Europa de șapte secole.

În special în ultimii câțiva ani, în timpul și după pandemia de corona, care a dus la o criză economică gravă la nivel mondial, mulți sinti și roma s-au confruntat cu o excludere sporită și au fost supuși unor presiuni economice deosebite. O bună parte dintre noi am trăit cu impresia că suntem ultimii susținuți și ascultați, dar că atunci când ni se oferă în cele din urmă ajutor, acesta este însoțit de fotografii și filmări ostentative.

Acest lucru trebuie să se schimbe. Umanitatea nu poate fi arătată doar în zilele comemorative sau în fața camerei. O parte din datoria noastră morală ca ființe umane este includerea etnicilor sinti și romilor marginalizați. În cele din urmă, experiența inumană a Holocaustului are ca rezultat o responsabilitate specială față de victime și descendenții acestora. Rasismul, discriminarea, antițiganismul nu trebuie să își găsească loc în Europa.

În acest context, aș dori să închei cu un citat al sociologului și filosofului polono-britanic de origine evreiască Zygmunt Baumann, care inspiră curaj și speranță: „Răul nu este atotputernic. Îi poți rezista".

Fatlum Kryezi (29 de ani) este sociolog și jurnalist. Provine din comunitatea romă din Prizren, Kosovo, și a studiat sociologia și antropologia socială la Priștina și la Universitatea Central-Europeană din Budapesta.

Cu rubrica „Europa mea”, DW oferă personalităților din viața culturală și științifică a Europei Centrale și de Sud-Est spațiu pentru a-și prezenta opiniile personale asupra problemelor europene. „Europa mea” prezintă diverse perspective și are scopul de a contribui la o cultură democratică a dezbaterii.