Noul proiect vine în continuarea unor evenimente din toamna anului trecut, mai exact după Adunarea Generală a USM din 5 septembrie 2025, la care a fost aleasă o nouă conducere, în frunte cu poetul Teo Chiriac, și în siajul celor 105 ani ai breslei literare, marcați pe 24 octombrie 2025. Restricțiile impuse de pandemie, în 2020, nu au permis celebrarea centenarului.

Puțină istorie

În 1920, la doar doi ani de la Unirea ținutului prutonistrean cu Regatul României, lua ființă Societatea Scriitorilor Români din Basarabia. În anul următor, 1921, era fondat și Teatrul Național de la Chișinău.

Aceste instituții, ca și alte așezăminte culturale și de instruire publică, făceau parte dintr-o amplă strategie a statului român de reanimare a limbii, culturii și identității naționale a basarabenilor, după un secol de cruntă rusificare a provinciei, începută cu anexarea din 1812.

Crearea Societății Scriitorilor Români din Basarabia a fost inițiativa lui Mihail Sadoveanu, Ștefan Ciobanu, Apostol D. Culea, Tudor Pamfile, N. N. Beldiceanu și Nicolae Dunăreanu. Douăzeci de ani mai târziu, în 1940, instituția a fost remodelată în Societatea Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni – președinte Pantelimon Halippa, secretar Nicolae Costenco –, a cărei succesoare de drept este Uniunea Scriitorilor din Moldova.

Ocupația sovietică a Basarabiei, la 28 iunie 1940, a deturnat în mod tragic istoria literaturii române din acest spațiu și existența actanților ei.

În anii ’80 ai secolului trecut, scriitorii basarabeni au dat tonul redeșteptării naționale, odată cu demararea reformelor lui Gorbaciov. Luările lor de atitudine, creația angajată au mobilizat poporul și au condus la oficializarea limbii române și la adoptarea alfabetului latin în august 1989 și, ulterior, la proclamarea independenței Republicii Moldova în 1991.

Scriitorii – vocile indispensabile ale cetății

Toate aceste evenimente și contribuții au fost evocate în cadrul seratei festive din 24 octombrie 2025, când a fost lansat volumul „O incursiune în istoria Uniunii Scriitorilor din Moldova”, alcătuit în urma unui laborios studiu de arhivă de către poetul Ivan Pilchin, vicepreședintele USM; volum dublat de inaugurarea unei expoziții de fotografii, punând în valoare destinul zbuciumat al breslei scriitoricești de la Chișinău.

A fost o seară memorabilă, prilej de urări de viață lungă și inspirație, venite din partea mai multor instituții. Președinția de la Chișinău a înmânat o diplomă de onoare Uniunii Scriitorilor. Președinția de la București a decorat USM cu ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria A – „Literatura”.

Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Emilian Marcu și Cassian Maria Spiridon, președintele Filialei Iași a USR, prezenți la eveniment, funcționari ai Ministerului Culturii moldovean, ai Ambasadei României și ai ICR Chișinău, managerii de biblioteci ș.a. au vorbit despre importanta contribuție a Uniunii Scriitorilor la păstrarea și dezvoltarea limbii române în acest spațiu, la importanța valorificării memoriei în operele literare, drept garanție a identității naționale, despre sincronizarea creației autohtone cu trendurile europene.

O foarte actuală temă de dezbatere propusă de Teo Chiriac, susținută de Varujan Vosganian, Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Ion Hadârcă, Val Butnaru și de alți vorbitori, a vizat „apolitismul” scriitorilor, pe care unii i-ar vrea închiși în turnul de fildeș, departe de treburile cetății, pentru ca politicienii de meserie (citește: samsarii corupției și „specialiștii” trădării naționale) să-și poată face nestingherit jocul. Or, într-o lume debusolată, tocmai vocea scriitorilor nu permite compromiterea reperelor fundamentale.

Serata aniversară a fost pigmentată cu piese muzicale interpretate de apreciata formație de ethno-jazz „Trigon”, cu violonistul Anatol Ștefăneț, chitaristul Dan Burlacu și percuționistul Gari Tverdohleb.

Au mai evoluat în aceeași seară Vasile Iovu, îndrăgitul maestru al naiului, și taraful lui Marin Bunea.

Actorii Natalia Prodan și Alexandru Pleșca au prezentat un recital din creația poeților basarabeni.

În libertate se verifică rezistența, valoarea literaturii, și va fi mereu nevoie de o cultură militantă și de curaj de creator – acesta ar fi mesajul unei aniversări la care și-au dau întâlnire istoria, prezentul și viitorul breslei literare.

Spiritul „dialogic” la Uniunea Scriitorilor

Am început această relatare vorbind despre „Cafeneaua literară” nu doar pentru a aduce în actualitate niște evenimente semnificative, ci și pentru a sublinia noutatea acestui proiect al USM, demarat în 2026.

Cândva, înainte de 1989, Uniunea Scriitorilor din Moldovaa avut un cenaclu, numit „Dialog”, condus în ultimii ani de poetul Nicolae Dabija, la care și-au făcut debutul nume consacrate ale literaturii române din Basarabia, în condiții nefavorabile, sub ochiul vigilent al cenzurii sovietice.

În anii independenței, mișcarea literară s-a diversificat – au apărut mai multe cenacluri în cadrul unor biblioteci, librării, universități și licee.

La Uniunea Scriitorilor a existat în anii ’90 un Club de dezbateri, condus de Serafim Saka, cu ședințe memorabile, înregistrând și polemici între scriitorii „pășuniști”, cum li s-a spus în epocă, și noile promoții literare, postmoderniste. Apoi evenimentele literare s-au circumscris mai degrabă unor aniversări, date memorabile, festivaluri cu existență efemeră, consemnări ale „Anului literar”...

Uniunea Scriitorilor din Moldova are o publicație, „Revista literară”, cu autori de calitate, apreciată și în România, instituției însă i-a lipsit un „metronom” care să cronometreze viața literară prin dezbateri la scenă deschisă.

„Cafeneaua literară”

„Cafeneaua literară” se vrea un asemenea for, cu un program tematic elaborat, dar și atent la provocările zilei, cum ar fi lansarea unor cărți-eveniment sau apariția unor autori tineri, originali, neînseriabili.

După ședința de inaugurare din 14 februarie, de Ziua Poeziei, consacrată creației lui Grigore Vieru, a doua ediție a „Cafenelei literare” a luat în discuție „romanele tranziției” – o temă de larg interes, având în vedere metamorfozele prozei basarabene după 1989: cu abordări ale unor teme interzise înainte, legate de istorie sau de realitatea social-politică imediată, cu incursiuni în psihologie și libertinaj erotic, cu o diversitate a formulelor stilistice și compoziționale.

Protagonistul dezbaterii a fost Iulian Ciocan – autorul a cinci romane, majoritatea traduse peste hotare, după cum o atestă și participarea sa la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig, din martie 2026.

Cel mai cunoscut roman al lui Iulian Ciocan, „Iar dimineața vor veni rușii”, imaginează o invazie a Rusiei și a regimului separatist din Transnistria împotriva Republicii Moldova. O distopie care își pierde, din nefericire, conturul ficțional, sună ca un avertisment în contextul războiului din Ucraina.

A treia ediție a „Cafenelei literare” la Casa Scriitorilor, din 13 martie, a evocat creația lui Leonid Dimov, veniment prilejuit de împlinirea a o sută de ani de la nașterea acestui poet, unul din fondatorii curentului „oniric” în literatura română. Un creator atipic, prea puțin cunoscut în Moldova dintre Prut și Nistru, chiar dacă poetul s-a născut la Ismail, în România interbelică (azi, oraș în Ucraina).

Criticul literar Mircea V. Ciobanu, redactorul-șef al Editurii Știința de la Chișinău, a făcut o amplă prezentare a operei lui Dimov. În același timp, se poate spune că dezbaterea a avut un mare absent: Ion Bogdan Lefter, cunoscutul critic literar de la București, prefațatorul și coordonatorul celor două volume Leonid Dimov, apărute în colecția „Moștenire” a Editurii Știința.

Cităm din prefață lui Ion Bogdan Lefter: „E prima ediție care, pe lângă poezia lui Dimov, cuprinde și scrierile sale în celelalte genuri: proză, dramaturgie, critică și istorie literară, comparatistică, eseistică și alte contribuții în varii forme publicistice (...). Am reușit – cred – să construim imaginea unei opere complexe, polimorfe, multilaterale... și-am lăsat deschis șantierul către viitoare extinderi deja prefigurate în cursul explorărilor pentru actuala ediție”.

Este de așteptat ca viitoarele întâlniri din cadrul „Cafenelei literare” să ofere alte interesate revizitări ale trecutului literar și incitante dezbateri în jurul literaturii contemporane.