În plus, alte câteva mii de români lucrează fără documente legale şi nu ajung în statistici. Vorbim, astfel de o comunitate de români care depăşeşte un milion de persoane, (1,98% din populaţia totală a Italiei).
Naţiunile Unite estimau, pentru anul 2010 că, la nivel mondial, peste 3% din populaţia globului a migrat din ţara natală spre alte destinaţii. Vorbim de 213 milioane de persoane. Printre acestea, într-un procent mic - şi românce.
Când pleacă românca la muncă în străinătate?
Contextul social şi situaţia economică influenţează direct migraţia. Aceşti doi indicatori ne spun cine pleacă la muncă în străinătate: femeia sau bărbatul. Nu există date oficiale care să confirme existenţa unei "feminizări a migraţiei", ca fenomen în sine, dar se ştie că femeile şi bărbaţii migrează din raţiuni diferite, apelează la canale diferite şi se îndreaptă spre tipuri de oferte de muncă distincte. Decizii sunt dictate, în permanenţă, de contextul economic, de cererea de mână de muncă străină în direcţia anumitor domenii (construcţii, agricultură sau asistenţă familială - îngrijirea copiilor, ori a adulţilor) şi de schimbările de pe piaţa muncii.
Criza economică a destabilizat economiile şi a atins toate sectoarele. Construcţiile, care au atras sute de mii de bărbaţi români, au fost printre cele mai afectate. Şomajul a crescut într-un ritm accelerat în rândul românilor. În lipsa ofertelor de angajare pentru aceştia, femeile s-au adaptat pe segmentul care nu a resimţit atât de mult unda distructivă a colapsului economic: asistenţa familială şi, constrânse de lipsa banilor, au emigrat în Italia.
Citiţi articolul integral pe EVZ.ro accesând linkul de mai jos.
evz.ro/DW
Redactor: Ovidiu Suciu
