"România este o ţară a culturii şi aşa este şi percepută în afară", subliniază la microfonul DW Cristina Uruc, manager Artexim, instituţia publică de impresariat artistic care organizează Festivalul şi Concursul Internaţional George Enescu. "O spun toţi muzicienii care vin la Bucureşti, care ne şi admiră pentru că, având un buget mult mai mic decât îl au alte festivaluri importante la nivel mondial, reuşim să facem ceea ce facem. Este un motiv de mândrie pentru toată lumea că există festivalul şi că există la un asemenea nivel care e menţinut, aşa cum a fost el construit de-a lungul ultimilor 30 de ani". Pentru România, adaugă Cristina Uruc, "Festivalul Enescu este cel mai important brand de ţară".

"Pentru mine ca român este o mândrie că avem un astfel de festival, care poate fi comparat, pe bună dreptate, cu Festivalul de la Salzburg sau cu cel din Lucerna. Festivalul Enescu este apreciat drept unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică clasică la nivel mondial, ceea ce este extraordinar. Să ai 4000 de muzicieni într-o lună de zile, fapt care implică transport, cazări şi multe altele, e şi dovada că România are capacităţi organizatorice", spune în dialog la DW Cristian Andriş, cofondator şi director artistic al Romanian Chamber Orchestra, şef de partidă la Swiss Orchestra şi conferenţiar la Facultatea de Muzică şi Teatru a Universităţii de Vest din Timişoara.

"România se reprezintă prin artă şi cultură"

Am stat de vorbă cu Cristina Uruc şi Cristian Andriş pentru că sunt principalii implicaţi în majoritatea concertelor amintite. Turneul "Way to Kölner Philharmonie”, susţinut de Romanian Symphonie Orchestra (ansamblul Romanian Chamber Orchestra extins) de la Cluj, Köln, Koblenz şi Erlangen, avându-l la pupitru pe maestrul Gabriel Bebeşelea, sunt organizate şi finanţate de Asociaţia Scena Muzicală, în parteneriat cu Ministerul Culturii prin Artexim şi, în ce priveşte evenimentele din oraşele germane, în colaborare cu organizatori de concerte din Germnaia. Organizarea concertului de la Paris, care va fi susţinut, pe 20 noiembrie, de Orchestra Română de Tineret împreună cu Orchestra Naţională a Franţei, avându-l la pupitru pe maestrul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Enescu, revine Artexim.

Şi nu în cele din urmă, Filarmonica din Berlin găzduieşte în această seară, începând cu orele 20:00, un concert al Orchestrei Filarmonicii de Stat Târgu Mureș, sprijinit de Ambasada României în Germania, ICR şi alte instituţii şi asociaţii, sub bagheta dirijorului Pablo Boggiano. "România", a declarat în context ambasadoarea României la Berlin, Adriana Stănescu, "se reprezintă în cel mai convingător mod cu putință prin artă și cultură".

"Vrem să ne promovăm ţara prin cultură"

La Cluj, în noua Sală Héritage, inaugurată recent, în septembrie, prima sală de concert construită în România după 1989, devenind cu cele cu 1034 de locuri a doua ca mărime din ţară după Sala Palatului, are loc mâine, 7 noiembrie, de la orele 19:00, concertul care dă startul unui turneu, având ca temă "destinul", şi care îşi urmează cursul în câteva oraşe renane din Germania. Turneul este susţinut de Romanian Symphony Orchestra.

"Nu avem la toate concertele aceiaşi solişti, de exmplu la Cluj şi Köln îi avem solişti pe Ioana-Cristina Goicea, alături de care am cântat şi în Festivalul Enescu, una dintre cele mai reprezentative violoniste românce la ora actuală, profesor la Akademie der Künste din Viena, şi pe Benedikt Klöckner, unul dintre cei mai faimoşi violoncelişti germani. Şi aici se reflectă prietenia germană, ca să nu mai spun că Ioana-Cristina Goicea are şi cetăţenie germană. La Koblenz interpretăm "Don Quixote" de Richard Strauss, cea mai amplă şi dificilă lucrare pe care am cântat-o în istoria noastră, cu 72 de muzicieni pe scenă, iar acolo îi vom avea ca solişti pe Benedict Klöckner la violoncel şi pe Luminiţa Marin la violă. La Erlangen îl avem ca solist la clarinet pe Sérgio Pires, şef de partidă la London Symphony Orchestra.

"Romanian Chamber Orchestra a debutat în 2019, sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru, iar Romanian Symphony Orchestra s-a născut acum dintr-o necesitate", aflăm de la Cristian Andriş. "La acest proiect avem peste 70 de muzicieni pe scenă, deci nu puteam păstra denumirea iniţială, care presupune între 20 şi 40 de muzicieni. În funcţie de dimensiunea ansamblului, vom concerta fie ca Romanian Chamber Orchestra, ca Romanian Symphony Orchestra sau Romanian String Quartet. Sunt trei proiecte care pleacă din aceeaşi sevă." Ansamblul este format din muzicieni români din diaspora şi din România la care se adaugă tineri muzicieni români, aflaţi la început de carieră. Are loc astfel în această "echipă naţională de muzicieni, care a devenit ca o familie", cum o descrie Andriş, un schimb efervescent de experienţă nu doar între muzicienii care concertează în occident şi cei din România, dar şi între generaţii. Pentru ansamblul care reprezintă România la evenimente de prestigiu, anul 2025 a fost cel mai intens din existenţa sa, cu cel puţin 14 concerte în România şi străinătate, dintre care două - unul la Chişinău şi altul la Timişoara - în cadrul Festivalului Enescu. 

Pentru că muzicienii sunt angajaţi în alte orchestre, din ţară sau din occident, aceste turnee nu sunt deloc simplu de desfăşurat. Dar dorinţa de a reprezenta România la evenimente importante de diplomaţie culturală e mare, pentru că, spune Cristian Andriş, "ceea ce urmărim este să ne promovăm ţara prin cultură".

Şi 2026 se anunţă a fi un an cu o agendă plină de evenimente pentru muzicienii români care se reunesc de câteva ori pe an, cu concerte între altele în cadrul "Anului cultural România-Italia", la Festivalul Janáček sau în oraşe din România şi Germania.  

Diplomaţia culturală şi imaginea României

"În cele cinci concerte, din România, Germania şi Franţa, vom vedea cum muzica spaţiilor respective se îmbină în acest program", aminteşte Cristina Uruc. "Marcăm 145 de ani de relaţii diplomatice prin proiecte care îmbină atât muzica cât şi muzicienii spaţiilor respective - avem Romanian Symphony Orchestra cu Gabriel Bebeşelea la pupitru, avem în program muzică românească şi germană, iar la Paris,  side by side, Orchestra Naţională a Franţei cu Orchestra Română de Tineret, care se reîntâlnesc după ce au avut această experienţă şi în cadrul Festivalului Enescu, sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru. 'Balada' lui George Enescu va fi interpretată de violonista Maria Marica, câştigătoarea Concursului Enescu în 2022, la secţiunea vioară." Managerul Artexim atrage atenţia asupra rolului diplomaţiei culturale, ca "vehicul extrem de important de imagine pentru România". 

Şi pentru că vorbim de imagine, am aflat că ediţia din această toamnă a Festivalului Enescu, o ediţie absolut excepţională ca nivel şi organizare, a întrunit un public şi mai numeros decât cu doi ani în urmă - doar în Bucureşti în jur de 120.000 - 130.000. O creştere semnificativă s-a înregistrat în mediul online. Şi, alt fapt îmbucurător, este că media de vârstă în rândul publicului a scăzut considerabil, tot mai mulţi tineri fiind prezenţi în sălile de concert. Şi prezenţa festivalului în presa internaţională, nu doar în cea de specialitate, a cunoscut în acest an o importantă creştere. 

Extrem de îmbucurător este totodată că din ce în ce mai multe orchestre prestigioase şi mari solişti ai lumii vor să vină la Bucureşti. "Ca muzician care activez în occident pot spune că numeroşi colegi occidentali, inclusiv muzicieni de talie mondială, îşi doresc să concerteze în Festivalul Enescu şi mă întreabă cu cine să ia legătura pentru a veni la Bucureşti. Festivalul este fără îndoială un brand de ţară", conchide Cristian Andriş.

Ce ne aşteaptă la viitoarea ediţie de festival din 2027? "Vom păstra acelaşi nivel înalt în ce priveşte orchestrele şi soliştii, aceasta o garantăm. Ne-am mai dori ca la Chişinău să avem o prezenţă constantă şi mai bogată decât în acest an... dacă ni se va aloca bugetul necesar", a menţiont pentru DW Cristina Uruc.