Consiliul de experţi vizând economia, care de decenii consiliază guvernul german, predă anual în sediul cancelariei federale raportul său. Evenimentul aduce aminte cumva de încheierea mediilor la şcoală. Situaţia economică este evaluată şi economiştii spun dacă guvernul face ce trebuie pentru stimularea conjuncturii economice.

Pentru guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz (CDU), care este în funcţie de o jumătate de an, acesta este primul raport. Este important fiindcă dezvoltarea economiei este pentru coaliţia alcătuită din formaţiunile conservatoare CDU/CSU şi social-democraţi prioritatea numărul unu. În ciuda acestui obiectiv ambiţios, economia germană nu reuşeşte să iasă din criză.

Relansarea nu se arată la orizont

Produsul Intern Brut al ţării va creşte anul acesta cu doar 0,2 la sută. În 2026 se aşteaptă o creştere de 0,9 la sută. Având în vedere slaba performanţă a ultimilor ani, se poate considera că este vorba de un progres. "După doi ani de recesiune în 2025 economia germană a trecut în sfârşit de la minus la plus", a declarat Monika Schnitzer, preşedinta Consiliului cu ocazia predării raportului anual.

Dar în context European Germania se află la coada clasamentului şi este foarte departe de o relansare economică. "Pentru ca economia să revină durabil pe drumul creşterii trebuie să crească productivitatea, în special cu ajutorul inovaţiilor şi investiţiilor", a explicat Schnitzer. În contextul provocărilor geopolitice şi de structură Germania trebuie să elaboreze noi perspective de creştere economică şi de politică de securitate.

Cârpeala găurilor la buget a luat locul investiţiilor

Titlul raportului din acest an este: "Să asigurăm perspectiva zilei de mâine, să nu ratăm şansele". Este o aluzie la Avuţia Specială pentru Infrastructură şi Neutralitate Climatică (SVIK), iniţiată de guvernul federal. În fondul finanţat din împrumuturi se află 500 de miliarde de euro pentru investiţii în proiecte de infrastructură. De exemplu pentru construcţia de şcoli, căi de transport sau dezvoltarea digitalizării. Consiliul de experţi economici consideră că este un lucru bun, cu potenţial de stimulare masivă a creşterii economice, se arată în raport.

Dar la fel ca adesea în politică intenţiile diferă de realitate. "Evaluarea situaţiei actuale bugetare şi financiare naşte temerea că efectele reale de creştere vor rămâne la nivel scăzut", a avertizat Schnitzer. Consiliul, alcătuit din cinci experţi, anticipează că banii vor fi în mare parte folosiţi pentru restructurări la buget, în vederea finanţării cheltuielilor pentru consum. Prin asta se înţeleg cheltuieli care nu sporesc avuţia naţională.

Fondul special alcătuit din datorii nu ar trebui folosit pentru a permite finanţarea de la buget a unor "măsuri dubioase", cum ar fi majorarea pensiilor pentru mame sau pentru creşterea compensărilor primite de cei care se deplasează cu automobilul la locul de muncă, se arată în raport. În loc de aceasta, bugetul ar trebui stabilizat pe termen lung. Schnitzer a subliniat: "O ajustare a acestor planuri este recomandabilă dacă nu se doreşte irosirea şanselor oferite de acest pachet financiar".

Sfaturile consiliului sunt facultative pentru guvern

Friedrich Merz, cancelar şi preşedinte al CDU, şi preşedinta SPD, Bärbel Bas, care este şi ministră a Muncii, prezenţi amândoi la primirea raportului, au ascultat criticile experţilor cu chipurile împietrite. Nu este de aşteptat ca executivul să-şi modifice planurile. Prea mare este nevoia de fonduri şi prea mare deficitul bugetar. "Am luat şi decizii politice pe care dumneavoastră le priviţi critic", a recunoscut Merz.

Dar cu alte recomandări ale raportului guvernul este de acord. "Împărtăşim părerea că povara mare a impozitelor şi taxelor stânjeneşte investiţiile în Germania. Competitivitatea economiei noastre din perspectiva preţurilor trebuie să se amelioreze", a afirmat Merz. În acest scop trebuie luate măsuri pentru reducerea preţului energiei. În prezent se poartă negocieri cu Uniunea Europeană pentru reducerea preţului energiei electrice. "Vă pot da asigurări că guvernul federal depune eforturi la Bruxelles pentru a obţine soluţii încă pe parcursul acestui an", a mai afirmat Merz.

Casele de pensii nu au bani

Merz a enumerat măsurile planificate pentru asanarea economiei germane. Este vorba mai întâi de stimulente fiscale pentru ca întreprinderile să investească în utilaje, instalaţii şi digitalizare, apoi de micşorarea impozitului pentru întreprinderi începând din 2028 şi reformarea cheltuielilor sociale.

Dar contribuţiile pe care angajaţii şi angajatorii le virează asigurărilor de sănătate şi îngrijire şi caselor de pensii cresc fără oprire de ani buni. Germania are o societate îmbătrânită şi tot mai puţini oameni activi trebuie să finanţeze tot mai mulţi pensionari. Anul acesta peste 120 de miliarde de euro vor fi virate de la buget în casele de pensii.