Începând din februarie, 45 de companii și organizații din Germania vor adopta, timp de șase luni, săptămâna de lucru de patru zile. Astfel, deși vor petrece semnificativ mai puțin timp la birou (respectiv în home-office), angajații își vor primi salariul integral. Proiectul este inițiat de compania de consultanță Intraprenör, în colaborare cu organizația non-profit 4 Day Week Global (4DWG).

Care sunt perspectivele unui asemenea experiment, în condițiile în care companiile germane suferă de lipsa forței de muncă? Cu alte cuvinte, nu ar fi indicat să se muncească mai mult în loc să se lucreze mai puțin?

Promotorii reducerii săptămânii de lucru afirmă că o săptămână de lucru de patru zile ar ajuta la reducerea deficitului de lucrători calificați, între altele pentru că ar crește productivitatea angajaților. Argumentul lor este că oamenii care lucrează doar patru zile în loc de cinci sunt mai motivați și, prin urmare, mai productivi. În acest mod, persoanele care nu sunt pregătite să lucreze cinci zile ar putea fi aduse în câmpul muncii, ceea ce ar reduce deficitul de forță de muncă bine calificată, mai explică susţinătorii proiectului. 

De altfel, săptămâna de lucru de patru zile a fost deja testată. Încă din 2019, organizația 4DWG a derulat astfel de programe pilot în Marea Britanie, Africa de Sud, Australia, Irlanda și SUA. Potrivit acestei organizații neguvernamentale, la inițiativă au participat peste 500 de companii iar rezultatele par să confirme efectele pozitive.

Regatul Unit pare să fi avut succes

Un exemplu ar fi Marea Britanie, unde 2900 de angajați au fost implicați în experimentul săptămânii de patru zile. Este vorba despre angajați în sectorul financiar, în industria IT și în construcții, în comerțul online, în studiouri de animație, în marketing și în baruri.

Potrivit cercetătorilor de la Cambridge și Boston, zilele de concediu medical s-au redus cu aproximativ două treimi iar aproape 40% dintre ei au declarat că s-au simțit mai puțin stresați după experiment decât înainte. În plus, numărul angajaților care au demisionat a scăzut cu 57%. Însă, mai presus de toate, cercetătorii au observat o creștere medie a cifrei de afaceri de aproximativ 1,4 la sută. Nu mai puțin de 56 dintre cele 61 de companii participante au declarat că doresc să păstreze săptămâna de patru zile chiar și după încheierea etapei de testare.

Surpriză! Nu toată lumea vrea să lucreze mai puțin

Vor ajunge germanii să se uite cu obidă la angajații care beneficiază de acest proiect începând din februarie? Nu neapărat - după cum relevă un sondaj realizat de Fundația Hans Böckler, apropiată de sindicate. Potrivit investigației, aproape trei sferturi dintre angajații cu normă întreagă și-ar dori o săptămână de patru zile cu același salariu. Opt la sută sunt în favoarea unei săptămâni de patru zile chiar și cu salariu redus. Însă 17 la sută resping o reducere a programului de lucru.

Studiile pilot privind săptămâna de patru zile nu sunt concludente

Companiile germane care iau parte la proiectul săptămânii de patru zile au depus cererile încă de acum câteva luni. ”Iată și problema”, spune Enzo Weber, cercetător la Universitatea din Regensburg și la Institutul pentru cercetarea pieței muncii și a meseriilor, și unul dintre criticii proiectelor pilot de până acum.

El spune că doar companiile pentru care o săptămână de patru zile aduce unele beneficii ar aplica pentru astfel de proiecte, ceea ce înseamnă că ele nu sunt neapărat reprezentative pentru economie. În plus, nu doar orele de lucru ar fi modificate, ci și procesele și organizarea. Când ai o creștere a productivității, ea nu trebuie să fie neapărat legată cauzal de reducerea timpului de lucru, explică Weber.

Expertul în piața muncii consideră că rezultatele pozitive sunt și ele discutabile, dat fiind că scurtarea zilei de lucru duce probabil la o creștere a volumului de muncă. În plus, elementele sociale, comunicative și creative ar fi lăsate deoparte. "În mod normal, companiile nu resimt consecințele imediat, ci pe termen mediu. Cu toate acestea, studiile se referă la o durată de șase luni”, spune el.

Îndoieli cu privire la creșterea productivității

Holger Schäfer, de la Institutul Economiei Germane - pe scurt IW - cu sediul la Köln, apropiat de patronate, consideră că introducerea săptămânii de patru zile în toată Germania ar fi contraproductivă. "Ceea ce poate părea logic din punct de vedere microeconomic - atunci când săptămâna de patru zile poate fi utilizată pentru a racola forță de muncă rară de la concurenți - se dizolvă în perspectivă macroeconomică. Cu alte cuvinte, dacă toate companiile reduc orele de lucru, în cele din urmă va exista un deficit de ore de lucru", spune Schäfer.

În plus, nu există niciun indiciu că productivitatea ar putea fi crescută în mod semnificativ prin reducerea orelor de lucru. "Reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile corespunde unei reduceri de 20% a orelor de lucru. Pentru a compensa scăderea de producție rezultată, productivitatea ar trebui să crească cu 25%, explică Schäfer, potrivit căruia acest lucru este pură utopie.

Săptămâna individuală de lucru

Faptul că o săptămână de patru zile poate avea sens în cadrul companiilor individuale este evident în sectorul meseriilor calificate. Potrivit lui Jörg Dittrich, președintele Confederației Germane a Meseriilor Calificate, acest lucru i-ar face pe angajatori mai atractivi și le-ar crește șansele de a concura pentru forța de muncă calificată. Cu toate acestea, o săptămână de patru zile nu ar avea aceleași rezultate pozitive în toate întreprinderile de meserii calificate. Concluzia lui Dittrich este că un drept legal la o săptămână de patru zile, formulat la modul general, nu ar ajuta pe nimeni. Dimpotrivă, ar produce birocrație suplimentară pentru companii.

Împotriva dreptului legal la săptămâna de lucru de patru zile se pronunță și Enzo Weber. El este în favoarea unor soluții individuale, cum ar fi ”săptămâna de X zile”, o idee care pare să prindă în sectorul IMM-urilor. "Acestea sunt în favoarea unor soluții individuale între angajați și angajatori", spune Christoph Ahlhaus, directorul general federal al Asociației Germane a IMM-urilor. Pe de altă parte, IMM-urile germane se opun unei intervenții guvernamentale care prevede reducerea timpului de lucru, concomitent cu egalizarea totală a salariilor.

În pofida argumentelor critice aduse de experți, sindicatul IG Metall insistă de ceva timp în favoarea reducerii timpului de lucru. De amintit însă că în industria siderurgică nu se lucrează nici în prezent mai mult de 35 de ore pe săptămână.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.