1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Extremism de dreapta în capitala culturală din 2025 Chemnitz

18 iunie 2024

Populiştii de dreapta au obţinut victoria la alegerile europene în aproape tot estul Germaniei. Reprezentanţii AfD din Chemnitz, desemnat în 2025 capitală culturală europeană, au planuri ostile străinilor.

În oraşul Chemnitz, AfD a devenit cea mai puternică forţă politică
În oraşul Chemnitz, AfD a devenit cea mai puternică forţă politicăImagine: Christoph Hardt/Geisler-Fotopress/picture alliance

"Valul albastru" - astfel sărbătoresc susţinătorii partidului populist de dreapta Alternativa pentru Germania recentul succes la alegeri. Albastrul este culoarea dreptei radicale. Şi dacă aţi colora cu albastru toate circumscripţiile în care partidul AfD a fost ales la ultimul scrutin european şi local, aţi constata că, practic, tot estul Germaniei este albastru - inclusiv oraşul Chemnitz.

"Se vede că oamenii încep să se trezească", explică satisfăcut Nico Köhler. El este preşedintele filialei locale AfD şi reprezentantul partidului în Consiliul oraşului. Are 48 de ani, este îmbrăcat lejer, sport, şi îşi ia timp să stea de vorbă cu jurnaliştii. La Chemnitz, partidul său a devenit cea mai puternică forţă politică, cu cele 24% din voturi obţinute la alegerile locale şi 28% la alegerile europene. Ce vrea să facă AfD cu recentul succes electoral?

Nico Köhler, preşedintele AfD în ChemnitzImagine: Hans Pfeifer/DW

"Nivelul de bunăstare în oraş trebuie să crească", spune el. "Ordine şi siguranţă, asta trebuie să facem." Mai multă poliţie în oraş. "Oamenii nu merg cu plăcere în centru, mai ales seara. Se întâmplă multe lucruri, fie că vorbim despre furturi sau agresarea femeilor. Din 2015 încoace, toate acestea sunt o constantă." Köhler ar fi putut spune "Aceştia sunt străinii", dar a spus doar "2015".

AfD: Împotriva refugiaţilor şi imigranţilor

Pentru AfD şi restul dreptei politice, anul 2015 este mama tuturor relelor care se petrec în Germania. În 2015, aproximativ două milioane de oameni din Siria şi Irak s-au refugiat în Europa, majoritatea în Germania.

Discuţiile pe marginea azilului şi migraţiei s-au intensificat odată cu începutul agresiunii Rusiei în Ucraina, în 2022. Un nou val de refugiaţi a ajuns în Germania, acompaniat de tirada populiştilor de dreapta, care a numit primirea refugiaţilor "un schimb de populaţie". AfD a declarat celelalte partide duşmani ai Germaniei, care ar distruge ţara şi ar împinge-o către un război cu Rusia. Toate acestea i-au convins pe alegători, inclusiv pe cei din Chemnitz. 

"Spun că n-ar trebui să hrănim pe cineva care vine din vestul Ucrainei, unde totul este perfect", spune Nico Köhler. Cu toate acestea, în martie 2024, Rusia a atacat oraşul Liov. 20 de rachete şi 7 drone. Reprezentantul AfD este împotriva livrărilor de armament în ţara agresată. "Sunt deja câţiva oameni în Bundestag care nu sunt de acord să-i bage în dos arme şi bani (n.r. preşedintelui Zelenski)", susţine Köhler. Păreri asemănătoare pot fi auzite şi pe stradă.

Teama de extrema dreaptă

03:04

This browser does not support the video element.

Războaiele din ultimii ani au schimbat oraşul cu 250.000 de locuitori. Numărul rezidenţilor străini a crescut mult, la aproape 35.000, iar ei au devenit parte din imaginea oraşului. Ceainării, magazine cu specific arăbesc, baruri orientale. Conform statisticilor Poliţiei privind rata criminalităţii, în 2023 Chemnitz a fost unul dintre cele mai sigure oraşe din Germania. Iar Germania una dintre cele mai sigure ţări din lume. Cu toate acestea, AfD răspândeşte masiv prejudecăţi şi temeri în privinţa străinilor. Tocmai de aceea, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei îl clasifică în landul Saxonia ca "extremist de dreapta". 

Pentru oraşul Chemnitz, Nico Köhler cere măsuri mai dure împotriva străinilor şi refugiaţilor. Încă de pe băncile şcolii. "Rata elevilor cu origini străine trebuie să scadă", spune el. În cazul infractorilor străini Köhler cere interdicţie de intrare în oraş.  

Zeran Osman luptă pentru o schimbare a oraşului ChemnitzImagine: Hans Pfeifer/DW

Cele două feţe ale oraşului

Zeran Osman are o altă imagine a oraşului, inclusiv referitor la criminalitate. "Centrul este foarte mic. Bineînţeles că pe o suprafaţă atât de mică se întâmplă multe, dar dacă te uiţi mai atent la centrul oraşului devine chiar plictisitor iar după ora 18 zona pietonală este moartă." Zeran locuieşte de opt ani în Chemnitz. A studiat aici iar acum colaborează cu asociaţia ASA-FF, o reţea pro-democraţie şi împotriva rasismului.

Faptul că în oraş sunt mai mulţi străini decât în trecut i se pare un lucru bun. "În centrul oraşului erau străzi complet goale. Acum sunt animate şi nu s-ar fi întâmplat dacă n-ar fi fost imigranţii." Oraşul natal al tinerei este Halle an der Saale, situat la o oră şi jumătate de drum cu maşina de Chemnitz. Luptă pentru un Chemnitz democratic şi divers. Şi împotriva Alternativei pentru Germania.

Victoria partidului populist de dreapta la recentele alegeri a afectat-o. "Era de aşteptat, dar tot ne-a lovit şi este mai rău decât ne-am temut."

În Germania, partidul este în ascensiune de ani de zile, chiar dacă devine tot mai radical. AfD adoptă un ton din ce în ce mai aspru în dialogul cu celelalte partide. Însă pentru Osman cea mai alarmantă este reacţia alegătorilor. "Am senzaţia că sunt dorite nişte schimbări, fie ce-o fi! Este şocant să constat asta."   

Pictură murală în memoria victimelor grupării extremiste NSUImagine: Hans Pfeifer/DW

Chemnitz - locul în care se retrag neonaziştii

Ascensiunea populiştilor de dreapta are în Chemnitz urmări concrete: insultele şi atacurile la adresa străinilor se înmulţesc, confirmă statisticile centrelor de consiliere a victimelor. De ani de zile, Chemnitz este oraşul în care se retrag neonaziştii. Aici s-au ascuns, la sfârşitul anilor 90, membrii grupului extremist NSU. În acest oraş şi-au putut construi o reţea de simpatizanţi şi oameni care să-i ajute.

În august şi septembrie 2018 în oraş au avut loc marşuri naziste şi revolte, provocate de uciderea unui bărbat la un festival, cu câteva zile în urmă. Potrivit presei, presupuşii făptaşi ar fi avut origini străine. Drept urmare, extremiştii au început realmente să vâneze străini, contra-demonstranţi, poliţişti şi jurnalişti. Un restaurant evreiesc din oraş a fost de asemenea atacat.

Oameni precum Zeran Osman şi multe asociaţii luptă de ani de zile pentru o schimbare în oraş şi beneficiază de mult sprijin. Dar succesul AfD le periclitează activitatea, deoarece partidul respinge în general proiectele democratice. Activiştii pentru democraţie spun că au nevoie urgentă de ajutor din partea Berlinului. "Fiindcă aici, în Chemnitz, în regiune, ba chiar în landul Saxonia, nu se mai întâmplă nimic până la alegerile regionale. O să avem încă multe ostacole."

Succesul AfD nu i-a descurajat pe activiştii precum Osman. Dimpotrivă, ei luptă pentru oraşul lor, pentru landul lor. Totodată însă, odată cu ascensiunea AfD creşte şi teama de ameninţări.

Tot mai mulți politicieni germani atacați de extremiști

03:43

This browser does not support the video element.

Ameninţări şi insulte

"În Chemnitz există nişte locuri în care n-am curaj să mă duc", povesteşte Avery. Are 19 ani. Stă jos lângă monumentul lui Karl Marx din centrul oraşului. "M-au înjurat şi m-au făcut homosexual." Fiindcă pe pantofi are imprimat un curcubeu - simbolul mişcării LGBTQ.

AfD respinge acuzaţiile că ar instiga la ură. Sau că ar fi un partid extremist şi rasist. AfD se consideră "normal". La Chemnitz "normal" înseamnă că Lars Franke - un bărbat care s-a plimbat deja purtând un tricou pe care era chipul lui Hitler zâmbind - va face parte din consiliul oraşului din partea AfD. Tot el a participat la marşuri neonaziste şi provine din cercurile apropiate grupării extremiste NSU. Franke este un amic de-al lui Nico Köhler.

La monumentul lui Karl Marx întâlnim un alt tânăr. Îl cheamă Leon şi este prietenos. A votat cu AfD, povesteşte el. Împotriva străinilor. Ce crede despre faptul că adversarii AfD consideră că AfD e un partid nazist? Pe Leon nu-l deranjează. Stă puţin pe gânduri, după care spune că s-ar putea să fie, dar numai parţial. Dar şi Hitler a fost 50:50 şi parţial a acţionat corect. Totuşi, nu prea ştie întreaga istorie, admite Leon.

Bunici contra extremismului

02:10

This browser does not support the video element.