Iată principalele puncte pe agenda discuțiilor:

Războiul din Siria

Cancelara Angela Merkel și președintele Franţei, Francois Hollande, au descris situația de la Alep drept "sfâșietoare". La summitul european va fi din nou vizibilă neputința politicii externe comunitare. În proiectul de declarație comună de după summit se spune neconvingător că se iau în calcul "toate opțiunile disponibile" în acest dosar. Se vor mai adăuga cu siguranță aici niște cuvinte mai percutante, dar realitatea este că liderii europeni sunt simplii spectatori ai dramei siriene. Unele voci au sugerat că ar trebui luate în calcul noi sancțiuni împotriva Rusiei, pentru participarea activă a acesteia la distrugerile din Alep și pentru comiterea de crime de război. Nu se așteaptă însă o astfel de evoluție.

Sancțiunile impuse Rusiei

Germania și Franța, care reprezintă UE în procesul de monitorizare a respectării Acordului de la Minsk de stingere a conflictului din Ucraina, vor face precizări cu privire la situația actuală. Verdictul lor despre evoluțiile din estul Ucrainei este însă covârșitor negativ: armistițiul este mereu încălcat, nu se constată progrese în eforturile de pacificare a regiunii, se menține pericolul escaladării conflictului printr-o implicare militară mai amplă a Rusiei. Criza a devenit un așa-zis "conflict înghețat", care poate oricând să se reaprindă cu intensitate și mai mare.

Sancțiunile împotriva Rusiei vor fi din nou prelungite cu șase luni. Nimeni nu va contesta probabil această decizie, având în vedere că premierul italian, Matteo Renzi, a demisionat. Austria, la fel mai degrabă prietenoasă cu Rusia, nu va mai ieși încă o dată în evidență, după ce a subminat deja hotărârile comune privind Turcia.

Relația cu Turcia

Oficial se menține poziția conform căreia acordul cu Turcia privind refugiații funcționează în continuare. Ambele părți și-ar fi respectat promisiunile: Turcia îi împiedică pe refugiați să-și continue drumul spre Europa de Vest iar europenii plătesc. 1,2 miliarde de euro ar fi fost promiși pentru proiectele de sprijinire a refugiaților, din care 700 de milioane ar fi fost deja plătite. UE ar fi gata să continue plățile, dacă Turcia va mai prelua și alți refugiați sirieni, eventual din Alep.

Ce ar trebui UE să facă mai departe în relația cu Turcia este o temă controversată care nu se află pe ordinea de zi la acest summit. Măsurile promise de anulare a vizelor de intrare în UE pentru cetățenii turci au fost amânate pe anul viitor. Dar cât va mai prelungi Uniunea ficțiunea negocierilor de aderare a Turciei la comunitate, pe fondul încălcării masive a drepturilor omului și al valului de epurări comise de regimul Erdogan? Austria a cerut înghețarea sau oprirea definitivă a acestor negocieri. Miniștrii de Externe din celelalte 27 de țări membre au căzut de acord miercuri să nu mai fie deschise noi capitole de negocieri. Practic, negocierile au fost deja înghețate, dar nimeni nu își asumă oficial sarcina de a-l brusca pe președintele turc, Recep Tayyip Erdogan.

Tratatul cu Ucraina

Juriștii Comisiei Europene au tot căutat variante de explicații suplimentare pentru premierul olandez Mark Rutte cu privire la Tratatul UE-Ucraina. Olandezilor le este explicat încă o dată foarte clar că acest document nu prevede aderarea Ucrainei la Uniune. De asemenea, ucrainenii nu vor primi drept de muncă pe piața comună. Tratatul nu înseamnă totodată că Olanda va fi nevoită să facă plăți suplimentare din bugetul ei pentru Ucraina.

Aceste explicații au fost necesare după ce electoratul olandez a respins în parte prin referendum în prima parte a anului tratatul cu Kievul. Premierul Rutte are alegeri în martie și nu vrea să-și pună electoratul în cap pe această temă. Dacă el va decide că aceste explicații suplimentare sunt insuficiente, atunci UE va avea o problemă în strategia ei pentru Ucraina.

Brexit

Premiera britanică, Theresa May, nu a fost invitată la cina comună, unde se va discuta fără ea abordarea la negocierile de părăsire de către britanici a UE. Este vorba mai ales de chestiuni tehnice: cine are dreptul să negocieze cu cine, când și ce anume? Aici nu există dispute.

Deocamdată, cei 27 de membri ai UE sunt neașteptat de uniți față de Brexit: nu vor avea loc excepții pentru britanici, nici negocieri prealabile celor oficiale între Bruxelles și Londra, UE va aștepta să audă mai întâi propunerile britanicilor. Negocierile vor începe cel mai devreme în martie 2017, după ce Theresa May va invoca articolul 50 din tratatele comunitare, procedură obligatorie când un stat vrea să părăsească Uniunea. Cei 27 au impresia că se află pe poziții mai puternice la negocieri față de Londra, un sentiment care pare să se impună tot mai mult și în Regatul Unit.

Autoare: Barbara Wesel