Frica ne paralizează și ne face mai slabi. Frica ne împiedică să privim cu claritate situația. De nimic nu ne temem mai mult decât de un război nuclear, cu care ne tot amenință Putin. Un astfel de scenariu ar putea fi sfârșitul, apocalipsa.

Teama privind existența planetei și a umanității se poate exprima în cifre: potrivit ultimelor sondaje de opinie, 58% din americani s-ar teme că Rusia se îndreaptă spre un război atomic, în Germania 49% din populație ar avea astfel de îngrijorări.

Este o grijă care îi preocupă și pe politicieni, lideri militari și experți. Un exemplu: politologul și expertul Gerhard Mangott de la Universitatea Innsbruck a avertizat la Deutschlandfunk că Putin, în cazul recuceririi de noi teritorii ocupate de către armata ucraineană și al continuării livrărilor de arme occidentale moderne, ar mai rămâne doar cu posibilitatea "escaladării nucleare", care ar deveni "tot mai probabilă", dacă Rusia este împinsă tot mai mult în defensivă.

Cine cedează, pierde

Există deci ceva mai important decât să evităm cel mai rău scenariu? La nevoie și prin concesii făcute lui Putin? Aceasta ar fi de fapt cea mai proastă opțiune posibilă. Dacă Occidentul ar ceda în fața șantajului nuclear al lui Putin, atunci ar pierde pe toată linia.

Ucraina ar urma să accepte masive pierderi teritoriale, țările est-europene s-ar îndoi pe bună dreptate de sprijinul pe care îl oferă UE și SUA, în timp ce NATO și-ar putea arunca direct la gunoi propria strategie de intimidare.

Pe scurt: Putin ar fi câștigătorul într-o astfel de situație. Și ar putea reutiliza apoi această tactică, după cum conchide istoricul american Timothy Snyder de la Universitatea Yale, într-o luare de poziție cu impact în opinia publică internațională: "Cedările la șantajul nuclear nu ar duce la sfârșitul războiului din Ucraina. Ele ar face mult mai probabile alte eventuale războaie atomice în viitor."

Teama este mereu un sfetnic prost, mai ales în situații ca aceasta. Pentru a rezista șantajului cu bomba este nevoie de reziliență, determinare și forță, la nevoie și de scoaterea în evidență a propriului arsenal.

Descurajarea nucleară trebuie să fie credibilă și consecventă, orice altceva nu îi dă decât apă la moară lui Putin. Cum s-a întâmplat în 2013, când președintele american de atunci Barack Obama a avertizat că folosirea de arme chimice în Siria ar fi o "linie roșie" ce nu are voie să fie depășită. Dictatorul sirian Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia, a depășit-o însă, utilizând arme chimice, dar Occidentul nu a răspuns prin implicarea directă în război.

La fel s-a întâmplat și în 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea, în timp ce Vestul a asistat neputincios de pe margine. Ambele situații l-au încurajat probabil pe Putin să atace Ucraina.

Moscova are mult de pierdut

Frica este exact ceea ce vrea să obțină Putin prin războiul său hibrid alcătuit din armată, energie și dezinformare. Chiar dacă îngrijorarea privind o catastrofă nucleară este îndreptățită, trebuie să ne păstrăm mintea limpede. Știm de exemplu că Putin a amenințat cu arma nucleară deja de la începutul războiului din Ucraina - fără să ia și alte măsuri de mobilizare a forțelor armate responsabile cu armamentul atomic.

Și nu înseamnă că o putere nucleară aflată sub presiune va apăsa automat pe butonul roșu. Nu au făcut-o nici URSS, nici SUA în contextul umilințelor militare suferite de ele în Afganistan sau Vietnam.

Nu au făcut-o dintr-un motiv adesea trecut cu vederea: un agresor nuclear este în mod automat un pierzător. Nu poate face nimic cu teritoriul bombardat și nici nu mai poate conta ulterior pe prea mulți aliați. China, India și alte țări s-ar îndepărta de Rusia în urma folosirii de arme atomice, o tendință care deja se face remarcată. O astfel de lovitură împotriva "poporului înfrățit" ucrainean pe care ar vrea, chipurile, să-l elibereze, l-ar costa pe președintele rus și pe plan intern pierderea de legitimitate și susținere. Fără frică deci, Putin are la rândul lui mult de pierdut.