1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăStatele Unite ale Americii

Cum poate fi identificată dezinformarea în dosarele Epstein?

28 februarie 2026

Imediat după publicarea milioanelor de documente judiciare în legătură cu infractorul sexual Jeffrey Epstein, rețelele sociale s-au umplut de capturi de ecran și afirmații explozive. Cum putem să știm ce este real?

Documente care au fost incluse în publicarea de către Departamentul de Justiție al SUA a dosarelor Jeffrey Epstein
Epstein a cultivat legături cu multe figuri celebre și puternice înainte de moartea sa în 2019Imagine: Jon Elswick/AP Photo/picture alliance

Departamentul de Justiție al SUA (DOJ) a publicat la sfârșitul lunii ianuarie peste 3,5 milioane de documente legate de Jeffrey Epstein, condamnat pentru infracțiuni sexuale împotriva minorilor.

Decizia a permis publicului să examineze conexiunile lui Epstein cu celebrități, lideri de afaceri și alte persoane influente, dar a pus în mișcare un carusel amețitor de zvonuri, interpretări greșite și crase dezinformării, lăsând mulți oameni în imposibilitatea de a distinge între fapte verificabile și ficțiune.

DW Fact check explică ce anume face atât de dificilă separarea zvonurilor de realitate în astfel de cazuri.

Arhiva include peste 180.000 de imagini și mai mult de 2.000 de înregistrări video.

”Simplul fapt că deții documentele nu înseamnă că le poți căuta imediat. Mai întâi trebuie să le faci lizibile de către mașini”, afirmă Gianna Grün, șefa departamentului de jurnalism de date de la DW.

La doar câteva ore după publicarea fișierelor, platformele de social media au fost inundate de capturi de ecran, liste de nume și afirmații dramatice, din păcate nu toate susținute de dovezi.

”Chiar dacă acestea sunt acum documente publice, asta nu înseamnă că sunt verificate, adevărate sau corecte”, spune Steve Eder, jurnalist de investigație la The New York Times. Publicația a descris demersul drept ”unul dintre cele mai mari și mai complexe proiecte jurnalistice din istoria recentă a New York Times”.

Apariția unui nume într-un document controversat nu atestă, în sine, implicarea respectivei persoane într-o activitate criminală, motiv pentru care fiecare referință trebuie analizată prin raportare la context.

Zuckerberg mâncând sushi cu Epstein?

O imagine generată de AI îl arată în mod fals pe Zuckerberg (centru) stând cu Epstein (stânga) și Hoffman (dreapta)Imagine: x

Afirmație: O postare distribuită pe scară largă pe platforma X, cunoscută anterior ca Twitter, pare să îl arate pe șeful Meta, Mark Zuckerberg, stând lângă Epstein, cu o tânără sprijinită pe genunchii lui Zuckerberg. În imagine ar apărea și cofondatorul LinkedIn, Reid Hoffman.

DW Fact check: Fals

Imaginea poartă un watermark ”DFF”. O căutare inversă a imaginii duce la un cont de pe X care publică frecvent imagini și videoclipuri generate de inteligență artificială, pretinzând că le ”expune” sub descrierea ”AI Videos and Memes”.

Există, într-adevăr, o fotografie reală cu Zuckerberg în setul de documente al DOJ, despre care se spune că provine de la o cină din august 2015, alături de Elon Musk și Epstein. Epstein, însă, nu apare în acea imagine.

Imaginea virală combină detalii autentice cu elemente sintetice. Zuckerberg afirmă că nu a avut niciun contact cu Epstein dincolo de acea cină. Hoffman, la rândul său, susține că l-a întâlnit pe Epstein în contextul unei relații de strângere de fonduri, lucru pe care acum îl regretă.

Analizarea a milioane de documente necesită timp

Copleșitoare din toate punctele de vedere, materialele publicate de DJO sunt în prezent analizate de zeci de redacții. Unele colaborează între ele, altele se bazează pe instrumente de inteligență artificială pentru a structura și procesa datele.

”Am creat cu ajutorul AI un instrument care a folosit chiar funcția de căutare a DOJ pentru a le permite reporterilor să extragă rapid fiecare pagină de rezultate și să le pună într-un tabel”, explică editorul de proiecte AI de la New York Times, Dylan Freedman, într-un interviu intern.

”Apoi am creat structură pentru rezultatele căutărilor legate de persoane-cheie, cu linkuri către materialul-sursă, iar reporterii au verificat informațiile în colaborare”, spune el.

Ulterior, jurnaliștii au corelat aceste rezultate cu documentele individuale, analizând fiecare mențiune în contextul său.

Tom Hanks, refuzat la intrarea în Grecia?

Afirmație: O altă postare virală susține că actorului Tom Hanks i s-ar fi refuzat intrarea în Grecia după ce numele său ar fi apărut în dosarele Epstein, invocând un ”ministru grec de externe Jostaki Barronopolous”, care i-ar fi retras cetățenia.

Pe rețelele de socializare circulă mai multe afirmaţii false, de pildă cu privire la repercusiunile pe care le-ar fi suferit Tom HanksImagine: x

DW Fact check: Fals

Povestea este complet inventată.

Hanks a dobândit cetățenia greacă în 2020, însă ministrul despre care se face vorbire nu există. Diplomația elenă este în prezent condusă de George Gerapetritis.

Numele lui Hanks apare într-adevăr în documente, dar strict în mențiuni tangențiale, fără a exista indicii de comportament ilegal.

”Contextul este așadar foarte important. O persoană poate fi menționată în arhivă de n ori, dar numărul în sine nu îți spune mare lucru”, subliniază Grün de la DW.

”Apare numele ca parte a unui newsletter la care cineva era abonat? Ori, poate, pentru că a existat un schimb bilateral de e-mailuri? Sau pentru că o persoană terță te menționează ca fiind de interes? Și, dacă da, în ce context semantic?”

Un proces care poate dura ani

DOJ a declarat că a identificat peste șase milioane de pagini potențial relevante legate de dosarele Epstein. Dintre acestea, doar aproximativ jumătate au fost făcute publice până acum.

Experții se așteaptă ca investigarea, verificarea și așezarea în contextul adecvat a unui volum atât de mare de documente să dureze ani.

Treceți peste secțiunea următoare Articolul principal la DW

Articolul principal la DW

Treceți peste secțiunea următoare Mai multe articole de la DW