Sunt imagini aproape insuportabile. Imagini „care vă pot afecta emoțional”, ce redau scene de violență extremă comisă cu sânge rece. Filmele au fost difuzate la liber pe platforma X (fostul Twitter) și nu au fost deocamdată șterse sau cenzurate. Scopul celor care le postează este să arate atrocități din conflictul actual dintre Israel și Hamas. Din cauza violenței teribile expuse, DW arată în mod deliberat doar capturi statice din videoclipuri și în format arhivat.

Un cont X din Emiratele Arabe Unite cu peste jumătate de milion de urmăritori are o postare cu (avertisment: imagini de violență extremă!) un videoclip de la execuția a cel puțin două persoane într-un subsol de clădire. Titulara contului a scris, în limba engleză, despre „israelienii lași” care sunt „barbari sadici” și îi înjunghie pe alții în spate. Israelul este acuzat de epurare etnică în conflictul actual cu palestinienii iar filmul postat ar trebui să fie dovada. Afirmații similare pot fi găsite și în limbile persană sau turcă.

DW a verificat și a ajuns la concluzia că informația este falsă: înregistrarea video nu este din Fâșia Gaza și nici actuală. În filmare nu apar soldați israelieni. Videoclipul are peste zece ani și este filmat în Siria. O demonstrează o așa-numită căutare inversă de imagini - de exemplu cu Google sau Tineye.

În consecință, (avertisment: conținut extrem de violent!) videoclipul nu prezintă scene din Israel, ci atrocități din conflictul sirian. Potrivit relatărilor presei, aceasta a fost o execuție a unor civili de către miliția Shabiha, un grup loial regimului Assad remarcat prin brutalitatea extremă în războiul din Siria.

Imaginile scoase din context, care transmit conștient sau inconștient informații false, nu sunt o noutate. Au însoțit toate conflictele majore. ”Pentru oamenii care nu au cunoștințe despre locurile surprinse, aceste imagini pot părea reale”, spune Pia Lamberty, psiholog social și șef al Institutului CEMAS, un think tank german care oferă consiliere privind dezinformarea și teoriile conspirației. "Aceste imagini și videoclipuri funcționează pentru că evocă o părere pe care am înmagazinat-o deja. Mai ales în situații emoționale, nu verificăm atât de mult faptele". Așa se explică de ce imaginile din alte conflicte sunt reciclate în mod repetat, pentru a crea o stare de spirit și a discredita tabăra inamică.

Imaginile războiului sirian devin presupuse crime israeliene

O altă imagine difuzată ca fiind din războiul aflat în desfășurare între Israel și Hamas, și care, din nou, ar trebui să arate atrocități ale armatei israeliene, provine tot din războiul sirian. În realitate, după cum arată o verificare a faptelor realizată de AfrikaCheck , videoclipul nu este din Fâșia Gaza ci tot din Siria, tot din 2013 și arată cum milițiile președintelui sirian Bashir al-Assad au executat civili la Damasc.

La fel, unele dintre filmările cu presupuse bombardamente ale armatei israeliene nu sunt autentice. Un utilizator de pe X susține, cu ajutorul unei filmări, că armata israeliană bombardează spitalul Al-Sadaqa. Dar videoclipularată de fapt un atac asupra unui spital din orașul sirian Alep, din 2016, așa cum indică o verificare a faptelor realizată de portalul Mimikama.

Și suferința copiilor din războiul sirian este abuziv folosită pentru a răspândi informații false despre conflictul actual dintre Israel și gruparea islamistă Hamas, pe care Germania, UE și SUA o clasifică drept organizație teroristă. Un cont de pe X ilustrează cu „un băiețel din Gaza își plânge surorile”. Dar o verificare India Today demonstrează că și această filmare provine tot din Siria, din 2014.

Faptele se pierd în spatele emoțiilor

Filmările acestea scoase din context nu confirmă presupusele acuzații de crime de război sau alte atacuri ale Israelului asupra populației civile din Gaza. Asta nu înseamnă că atacurile Israelului din Fâșia Gaza nu provoacă suferință în rândurile locuitorilor zonei. Organizația Națiunilor Unite (citând Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas) raporta, în 18 decembrie 2023, peste 19.000 de victime din partea palestiniană.

Ambele tabere din acest conflict folosesc dezinformarea. Milioane de oameni au împărtășit afirmații false despre palestinieni și despre evenimentele din Fâșia Gaza - și acestea continuă să circule. O filmare redistribuită de sute de mii de ori pe rețeaua X susține că Hamas ar fi tras cu rachete în Spitalul Al-Ahli din Gaza. Verificarea DW arată că informația este nefondată. Falsurile generate de inteligența artificială sunt, de asemenea, răspândite, atât prin conturi pro-Israel, cât și pro-palestiniene.

Dezinformarea despre conflictul din Gaza promovează ura de ambele părți și poate avea consecințe devastatoare, așa cum a avertizat secretarul general al ONU António Guterres: „Polarizarea și dezumanizarea sunt alimentate de un tsunami de dezinformare. Trebuie să combatem antisemitismul, fanatismul antimusulman și toate formele de ură”.

Pentru experta în dezinformare Pia Lamberty există o strategie în spatele distribuției repetate a conținutului mai vechi dintr-un context diferit: „Emoționalizarea extremă urmărește să trimită faptele undeva în plan îndepărtat. Chiar dacă imaginile nu corespund, ele dau impresia că ar fi adevărate și transmit faptul că, dacă se ilustrează atât de des, ceva-ceva tot trebuie să fie adevărat. Și, atunci, nu faptele sunt cele care mai contează, în astfel de situații, deoarece emoțiile domină”.