Deepfakes pentru "mătușa" Marine Le Pen

Așa de sexy poate fi reclama electorală: pe TikTok, presupuse nepoate ale populistei de dreapta franceze Marine Le Pen ar fi făcut publicitate electorală la începutul lui aprilie pentru partidul acesteia "Frontul Național" (RN).

Campania a fost prea frumoasă ca să fie și adevărată: "nepoatele" Amandine Le Pen și Lena Maréchal nu există de fapt în realitate. Ele au fost create cu ajutorul inteligenței artificiale (IA). Lucru descoperit și comentat în presa franceză și pe TikTok.

Materialul video de care este vorba este un așa-numit "deepfake". Cu IA, autorii falsului au reușit să proiecteze figurile Marinei Le Pen și nepoatei ei adevărate Marion Maréchal pe fețele altor persoane. Tinerele fictive din familia le Pen s-au declarat în video "franțuzoaice mândre de originea lor", impresionate de "mătușa lor" Marine Le Pen.

Contul de Tiktok @amandineeette ar avea potrivit presei franceze peste 32.000 de abonați și nu ar mai fi accesabil, la fel ca și contul @lena.marechal.lepen. Obiectivul lor a fost să prezinte dreapta extremă din Franța tânără și atractivă înaintea alegerilor europene.

"Ciocolată din greieri" datorită noilor reguli ale UE?

Un greier pe un fundal verde, cu două bucăți de ciocolată lângă el și cu inscripția pe noul sortiment "Greier întreg" de la producătorul de ciocolată "Ritter Sport": această postare din 24 ianuarie 2023 a creată panică în anumite rețele de socializare.

Agitația a fost degeaba. Anunțul a fost doar o glumă, la care trimitea și hashtag-ul "fakesorte" din postare. După ce mai mulți utilizatori au înțeles greșit, compania germană a precizat încă o dată că a fost vorba doar de o glumă de marketing.

Cadrul postării satirice a fost însă adevărat: din 24 ianuarie 2023, greierii pot fi folosiți în alimentele din UE, prin autorizația 2023/5 emisă de Comisia Europeană.

În aprilie 2024, la doar două luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, postarea a fost preluată din nou de rețelele de socializare din Ungaria. Satira Ritter Sport a fost folosită pentru o campanie de dezinformare privind aprobarea ingredientelor alimentare pe bază de insecte în UE.

Exemplul arată cum se poate crea neîncredere în instituțiile europene prin scoaterea unor fotografii din context și alăturarea lor la afirmații înșelătoare.

Presupus salut între bunica lui Von der Leyen și Hitler

"După întâlnirea asta, draga mea bunică nu s-a mai spălat o lună întreagă pe mâini". Acest citat însoțind o fotografie presupus din albumul de familie al președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen este un exemplu clasic de Fake News cu motivație politică.

Falsul a fost răspândit de autorul și activistul american Norman Finkelstein pe platforma X, fostă Twitter, unde are jumătate de milion de urmăritori. Fotografia istorică sugerează că înaintașii actualei șefe a CE ar fi simpatizat cu naziștii.

False sunt atât informațiile privind persoana din imagine, cât și citatul. La verificarea faptelor a reieșit că femeia ar fi fost o țărancă din fosta provincie Prusia Răsăriteană pe nume Hildegard Zantop și nu bunica Ursulei von der Leyen. .

Imaginea nu face parte de asemenea din "albumul de familiei al Ursulei von der Leyne", așa cum a susținut activistul Norman G. Finkelstein. În fotografie este surprinsă o reuniune național-socialistă din 1937 iar poza se poate găsi în arhiva din Prusia Răsăriteană.

Faptul că numele președintei CE este scris greșit, "Leyne's family album", este un prim indiciu că este vorba de informații false. Ură și critici la adresa Ursulei von der Leyen apar și în alte postări ale autorului american: într-o altă postare, el o numește pe politiciana germană "prințesa nazi" și "doamna genocid".

Extrem de amăgitor: Spoofing cu Bild și Spiegel

Acest titlu i-a pus pe jar pe toți criticii partidului populist de dreapta și parțial extremist de dreapta "Alternativa pentru Germania": "Principalul candidat AfD la euroalegeri le datorează copiilor săi 82.784 de euro ca pensie alimentară!"

Articolul despre politicianul Maximilian Krah pare că ar fi fost publicat pe pagina de Internet a cotidianului de mare tiraj Bild, bild.de. În realitate, articolul nu a apărut niciodată acolo. Acest tip de a falsifica un articol de presă se numește spoofing.

Hackerii reușesc să imite identitatea unei surse credibile, în acest caz cunoscutul portal bild.de. Este vorba deci doar de o imitație care este foarte aproape de original.

Cât de eficientă este metoda au arătat numeroasele reacții din Internet. Foarte mulți utilizatori au crezut că articolul este adevărat și au postat comentarii.

Falsul se descoperă în acest caz doar la o privire mai atentă: titlul din partea de sus a paginii, "Candidatul AfD Maximilian Krah: este el cu adevărat cel mai bun pentru Europa?", nu se potrivește cu conținutul titlului articolului.

O căutare pe Internet duce la adevăratul articol despre Krah, publicat cu adevărat de Bild Zeitung pe 24 aprilie 2024. Materialul conține aceeași fotografie din screenshot-urile de pe X.

Un alt exemplu de spoofing este articolul "Grüne haben Deutschland eingeschläfert" (Ecologiștii au adormit Germania), în designul magazinului de știri Der Spiegel. În material, Verzii sunt acuzați că angajamentul lor pentru protecția climei ar fi dus la sărăcirea populației.

Nici aici falsul nu se descoperă prea ușor. Deși este o temă de politică internă, articolul este plasat la rubrica Străinătate. În plus, adresa siteului (URL) apare ca spiegel.ltd în loc de spiegel.de.

Alexandre Alaphilippe, director al DisinfoLab al UE, avertizează că astfel de "campanii de dubluri" vor fi tot mai frecvente. Forul său pune la dispoziție cunoștințe și educație suplimentară pe tema dezinformării în Europa.

"Cei care fac aceste dezinformări încearcă să testeze toate mecanismele de apărare", a explicat Alaphilippe pentru Die Presse. Astfel pot găsi punctele slabe ale platformelor și profita de ele la plasarea de informații false.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.