"Iar dimineaţa vor veni ruşii" (Editura Polirom, 2024) descrie o invazie din Transnistria pe două paliere diferite, mai întâi pe cel al unui roman distopic fictiv, în care un tânăr filolog, Marcel Pulbere, îl publică după destrămarea Uniunii Sovietice în Republica Moldova anilor 1990, o ţară marcată de sărăcie şi corupţie, se arată în articolul semnat de Yelizaveta Landenberger în paginile cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Romanul a apărut în limba germană, în traducerea lui Peter Groth, la editura Dittrich. 

Numeroasele detalii autentice descriu atmosfera de atunci în culori atâta de vii încât cititorul resimte milă faţă de protagonişti.

În locuinţa părintească dintr-un bloc din Chişinău în care Pulbere se întoarce după încheierea studiilor în România găseşte un tată alcoolic şi frustrat şi pe jos covoare persane prăfuite, roase de molii. Nu există locuri de muncă aşa că tânărul filolog se vede nevoit să câştige bani din achiziţia foarte ieftin a unor conserve de peşte dintr-un magazin de la periferie, pe care mama sa le revindea mai scump în piaţă.

O caricatură a societăţii 

În cel de-al doilea palier, fixat în iunie 2020, este vorba despre o fictivă invazie rusească dinspre Transnistria, descrisă din perspectiva bătrânului profesor de latină Nicanor Turturică. După o încercare nereuşită de refugiere în România, Turturică se întoarce la Chişinău, unde-şi găseşte locuinţa ocupată de ruşi. Ajunge la închisoare unde i se dă de ales: fie predă "limba moldovenească" la o universitate controlată de un rector transnistrean, fie dispare într-un loc şi mai sumbru.

Este o dilemă, subliniază autoarea articolului, fiindcă "limba moldovenească" este o invenţie sovietică, o limbă română scrisă în alfabet chirilic, menită să separe cultural ceea ce este astăzi Republica Moldova de România, şi dacă ar accepta oferta, Turturică ar deveni un propagandist rus.

Scris într-o tonalitate cinică şi distantă, romanul "Iar dimineaţa vor veni ruşii" este o caricatură a societăţii din Republica Moldova, plin de învăţăminte pentru cititorii de limbă germană, care ştiu prea puţine despre ţara candidată la UE, mai arată autoarea. Ea deplânge doar faptul că lipseşte o prefaţă sau postfaţă, în care să fie descrise mai bine unele aspecte culturale specifice, cum ar fi termenul de "limbă moldovenească".

Scriitorul Iulian Ciocan este descris în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung drept unul din cei mai cunoscuţi scriitori la nivel internaţional din Republica Moldova. Şi romanul său „Dama de cupă" (Editura Polirom, 2018), apărut în traducere sub titlul "Die Königin der Kelche“ la editura germană Noack & Block, va fi prezentat la actuala ediţie a Târgului de Carte de la Leipzig (19-22 martie 2026), care are drept focus în acest an Dunărea şi, implicit, cele zece ţări riverare, între care se numără România şi Republica Moldova.