Nu doar oamenilor politici din Germania și Franța le vine greu să facă economii, ci și colegilor din Europa de Est, unde deficitul continuă să crească, după cum observă ”Frankfurter Allgemeine Zeitung” într-o analiză economică consacrată inclusiv cazului special al României.

"În Polonia, guvernul renunță din nou la consolidarea bugetului, care este necesară de mai mult timp. Astfel, deficitul planificat va depăși cu mult 6% din PIB inclusiv în 2026, pentru a treia oară consecutiv. Aceasta reprezintă aproape dublul valorii admise în UE, care este de 3 %", scrie publicația germană.

Jurnaliștii germani remarcă însă că, potrivit prognozelor guvernului, economia poloneză, cea mai mare din Europa Centrală și de Est, așteaptă totuși cea mai puternică creștere din regiune în acest an, de 3,4%, cu o inflație anuală prognozată la 3,0%.

”Guvernul depinde în mod covârșitor de creștere economică din perspectiva veniturilor fiscale. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât noul președinte conservator Karol Nawrocki a amenințat că va respinge orice formă de majorare a impozitelor pentru ”polonezii obișnuiți”. Guvernul trebuie să dea dovadă de mai mult zel în colectarea impozitelor existente, cere președintele”.

Potrivit FAZ, bugetul adoptat joi de guvernul de la Varșovia prevede venituri în valoare de 151 de miliarde de euro și cheltuieli de 215 miliarde de euro. Aceasta presupune contractaterea de noi datorii în valoare de 63,7 miliarde de euro sau 6,5% din produsul intern brut (PIB), după o prognoză de 6,9% pentru acest an. Datoria publică totală este estimată la aproape 54% din PIB.

Premierul polonez Donald Tusk declarase anterior, referindu-se la războiul Rusiei împotriva Ucrainei vecine, că ”nu putem apăra frontiera poloneză cu un mic deficit”.

”România are un deficit exorbitant”

FAZ remarcă însă situația incomparabil mai precară în care se află România.

”Aici, deficitul este realmente exorbitant. El s-a ridicat la 9,4% din PIB anul trecut, iar noul guvern se luptă acum cu consecințele politicii îndelungate de deficit prin reducerea cheltuielilor, precum și prin creșterea impozitelor și contribuțiilor. Acest lucru este îngreunat de faptul că, spre deosebire de Polonia, economia românească abia crește. Însă urcă din nou inflația, nu în ultimul rând din cauza majorărilor fiscale”. 

FAZ își informează cititorii că executivul de la București a adoptat vineri un al doilea pachet de consolidare fiscală, după ce la începutul lunii august majorase deja TVA. Noul pachet include măsuri drastice precum reducerea a mii de posturi din sectorul public, alinierea vârstei de pensionare și a pensiilor judecătorilor la nivelul altor categorii de angajați, combaterea intensificată a evaziunii fiscale, etc. 

Aceste decizii, subliniază publicația, vin într-un context de tensiuni sociale și politice în creștere, iar premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că următoarele șase luni vor fi decisive pentru guvernul său. Premierul recunoaște dificultatea implementării acestor reforme în fața nemulțumirii populare și a divergențelor din interiorul coaliției de guvernare.

Între timp, riscul unui posibil default (incapacitate de plată) planează asupra economiei și afectează credibilitatea financiară a țării pe piețele internaționale, constată FAZ. 

”Agenția Fitch a reafirmat recent ratingul 'BBB', cu perspectivă negativă. Și alte agenții consideră că solvabilitatea țării din UE se situează la acest nivel - deci cu o treaptă mai sus de 'junk'. Vorbim despre un rating de țară pe care investitorii îl asociază de obicei cu riscuri semnificativ mai mari”.