Influentul cotidian german Frankfurter Allgemeine vorbește, într-un editorial semnat de Michael Martens, despre lupta Republicii Moldova împotriva propagandei rusești. Această țară, care a cunoscut o schimbare de direcție pro-occidentală sub conducerea președintei Maia Sandu, se confruntă cu o avalanșă de dezinformări și știri false puse la cale de Moscova, scrie FAZ. 

Guvernul Maiei Sandu este o țintă frecventă a atacurilor cu știri false, care s-au intensificat de când Moldovei, laolaltă cu Ucraina, i-a fost acordat statutul de candidat la UE în 2023. Iritat de orientarea pro-occidentală a Chișinăului, Kremlinul utilizează o serie de tactici, inclusiv dezinformarea și agresiunea hibridă, pentru a submina credibilitatea instituțiilor moldovenești, avertizează FAZ. 

Un exemplu recent de ”deep-fake” (tehnică de manipulare prin care persoanelor publice li se pun în gură, mai mult sau mai puțin abil, cu ajutorul inteligenței artificiale, cuvinte pe care acestea nu le-au spus niciodată) este discursul de Anul Nou al Maiei Sandu. 

”Sandu a rupt-o, chipurile, cu monotonia retorică a discursurilor de încurajare transmise populației la cumpăna dintre ani. În cuvântare, președinta poate fi văzută zâmbind, în timp ce își asigură poporul că economia republicii se află într-o spirală descendentă stabilă, în timp ce soldul său bancar personal crește în mod constant. 'Poate că veți trăi la fel de bine ca mine în viața următoare', afirmă presupusa Maia Sandu în limba rusă. Ea oferă și un sfat cinic populației celei mai sărace țări din Europa, rugând-o să se bucure de pâinea cu sare, pentru că nu va avea bani pentru mai mult”.

Falsuri numeroase și credibile

Acest clip evident contrafăcut subliniază gravitatea campaniilor de dezinformare, determinând crearea unor inițiative precum "misiunea de parteneriat UE" la Chișinău pentru a contracara manipulările străine. 

FAZ relevă că ofensivele de dezinformare nu se concentrează doar asupra politicii la vârf, ci includ probleme aparent banale: ”Președinta Maia Sandu a relatat un caz petrecut în timpul vizitelor sale în satele din Moldova, când a fost întrebată despre un zvon referitor la un presupus plan al guvernului de a interzice culesul de măceșe. În pofida absurdității afirmației, aceasta a câștigat teren în rândul localnicilor, care au considerat-o plauzibilă datorită aspirațiilor Moldovei de a deveni membră a UE și a percepției că în UE există diverse interdicții”.

Explicația campaniilor de manipulare în Republica Moldova

Potrivit FAZ, faptul că președinta Sandu și guvernul ei sunt frecvent ținta atacurilor de tip fake news, nu este întâmplător, ci reprezintă o dovadă a iritării Kremlinului, stârnită de recentele schimbări de conducere și de direcție în mica țară vecină cu România. ”Vorbim despre o fostă republică sovietică. Pentru Moscova, Moldova face parte din 'străinătatea aproapiată', iar ea nu trebuie să se întoarcă pur și simplu spre Occident, ori, Doamne ferește, să devină în cele din urmă cu adevărat democratică". 

”După decenii de oscilații între Est și Vest și după independența sa din 1991, Republica Moldova a fost martora unei schimbări semnificative odată cu victoria în alegeri a președintei Maia Sandu în noiembrie 2020. Fosta angajată a Băncii Mondiale, educată la Harvard, s-a impus atât în alegerile prezidențiale, cât și în cele parlamentare cu o majoritate absolută. Pentru prima dată, conducerea politică de la Chișinău s-a unificat într-o direcție pro-occidentală”. 

Jurnalistul FAZ amintește că menținerea acestui curs nu este floare la ureche, iar succesul depinde de luarea mai multor măsuri. Articolul evidențiază dificultățile reformelor din Moldova, în special în ceea ce privește combaterea corupției în sistemul judiciar. Însă, în pofida faptului că este o țară mică, cu mai puțin de două milioane și jumătate de locuitori, Moldova a înregistrat succese importante sub administrația președintelui Sandu, remarcă FAZ, amintind că Moldova, împreună cu vecina sa mai mare Ucraina, au obținut statutul de candidate la aderarea UE. 

Citându-l pe fostul diplomat moldovean Iulian Groza, fost viceministru de externe și ambasador al Republicii Moldova la Bruxelles, înainte de a prelua conducerea Institutului de Politici și Reforme Europene de la Chișinău, FAZ scrie că ”intenția atacatorilor, este să canalizeze energia oamenilor împotriva instituțiilor statului și să submineze încrederea în acestea. Ținta este de a pregăti terenul pentru răsturnarea guvernului, de pildă prin demonstrați infiltrate cu scopul de a alimenta violențele”. 

Biserica Ortodoxă, mijloc de atingere a scopurilor

Publicația germană amintește că bătălia pentru stabilirea direcției Moldovei se extinde dincolo de străzi și internet, cuprinzând altare și amvoane. 

”Moldova are o populație de peste 90% creștin-ortodoxă, împărțită între două biserici majore. Biserica Ortodoxă din Moldova se află sub tutela Patriarhiei Moscovei, condusă de Mitropolitul Chiril, un susținător proeminent al lui Vladimir Putin. Biserica Ortodoxă din Basarabia aparține de Biserica Ortodoxă Română. Înainte de invazia rusă din februarie 2022, proporțiile dintre cele două biserici erau clare.

”Biserica moldovenească, orientată spre Moscova, avea peste 1000 de biserici și zeci de mănăstiri cu aproximativ 2000 de călugări în țară. Biserica basarabeană, care este susținută în mod deschis de guvernul Sandu, cuprindea în jur de 250 de biserici. Numai că acest raport se schimbă încet-încet. Ca urmare a invaziei rusești în țara vecină de est, peste șaizeci de preoți moldoveni și congregațiile lor s-au desprins de Patriarhia Moscovei și s-au supus ortodoxiei românești. În unele parohii, credincioșii au amenințat că vor boicota slujbele dacă preoții lor nu îi întorc spatele lui Chiril, mitropolitul războiului lui Putin.

Criticile sunt în creștere și pentru că mitropolitul Vladimir al Moldovei încă nu a condamnat fără echivoc atacul rusesc asupra Ucrainei”. 

FAZ remarcă ezitarea mitropolitului Vladimir de a spune cu precizie cine a început războiul, cine pe cine a invadat și ce țară a ocupat ce țară. ”În schimb, el a participat la o slujbă religioasă în Rusia, unde au fost rostite rugăciuni pentru sănătatea lui Putin. Acest lucru a fost prea mult pentru unele comunități, care au dezertat la biserica românească”. 

Susținere europeană 

Ziarul de la Frankfurt aduce aminte că Uniunea Europeană a sprijinit în mod activ Moldova în eforturile sale de combatere a dezinformării și a amenințărilor hibride. În luna mai a anului trecut, la Chișinău a fost înființată "EU-Partnerschaftsmission" (EUPM), care are ca scop consolidarea capacităților Republicii Moldova de a contracara manipulările străine și amenințările hibride. Misiunea, cu aproximativ cincizeci de experți, lucrează în colaborare cu guvernul moldovean, iar mandatul ei se întinde până în mai 2025.

”Pe lângă EUPM, președinta Maia Sandu a inițiat crearea unui Centru pentru Informații Strategice, condus de fostul ministru de interne moldovean Ana Revenco, care este considerată ca fiind inteligentă și foarte harnică. Centrul se concentrează pe crearea și consolidarea capacităților interne de combatere a atacurilor de dezinformare rusești, iar unii îl numesc cu umor fabrică anti-trolli. Cu toate acestea, diplomatul moldovean Iulian Groza subliniază că nu este doar un centru anti-troll, ci o autoritate menită să observe internetul, să identifice sursele de dezinformare și să contracareze răspândirea de informații false”.

Deși acest centru nu are autoritatea de a bloca site-uri web, el joacă un rol crucial în alertarea autorităților relevante cu privire la evoluțiile sensibile. 

Marea întrebare este dacă propaganda Moscovei va reuși să împingă guvernul pro-occidental al Maiei Sandu în opoziție, restabilind influența Moscovei. În pofida succeselor din trecut ale Kremlinului în Moldova, lumea democratică se implică activ în acest război hibrid prin procură. Mica țară din sud-estul Europei, care a devenit un câmp de luptă al acestei înfruntări, iar rezultatul ei va determina dacă Putin iese învingător sau nu.