”Intens mediatizat, strigătul de ajutor adresat Rusiei de o adunare convocată în Transnistria, ar putea să creeze impresia că ne paște riscul apariției unui nou front al războiului rusesc la granița de sud-vest a Ucrainei, în regiunea separatistă Transnistria. Suntem avertizați că Rusia are trupe staționate în regiune”, scrie FAZ.  

Însă este acest pericol real? Mai degrabă nu. Starea, mărimea, echipamentele, precum și compoziția acestor trupe ne arată că ele nu sunt o amenințare serioasă pentru Ucraina, explică influenta publicație germană într-un articol publicat vineri, 15 martie 2024.

”Trupele rusești din Transnistria sunt mici (abia dacă numără 1.500 de oameni), izolate (pot fi aprovizionate din vest doar prin Moldova) și slab echipate (nu dispun de tancuri, elicoptere sau avioane de luptă). În plus, ele nici măcar nu sunt rusești. Această mică trupă este formată în mare parte din recruții din Transnistria. Da, ei au pașapoarte rusești, dar nu au trăit în viața lor în Rusia. Doar ofițerii superiori provin din marea țară vecină, dar numărul lor e de ordinul zecilor”, remarcă FAZ.

Michael Martens, autorul articolului, constată că ”Transnistria este, într-adevăr, independentă într-o anumită măsură”. Însă, explică el, acest lucru nu prea are de-a face cu contingentul rusesc, a cărui dimensiune a scăzut constant din 1992: ”Contingentul, care la început număra puțin peste 9.000 de soldați, acum abia dacă mai are mărimea unei brigăzi. Mai mult, Rusia nu este în măsură să aprovizioneze acest ”grupuleț”. Motivele sunt multiple, aflăm din FAZ. De pildă, coridoarele aerodromului din capitala transnistreană Tiraspol se află în zona de apărare aeriană ucraineană. 

Nici alimentarea trupelor rusești cu combustibil nu îi este la îndemână Kremlinului, de vreme ce o atare operațiune nu ar fi posibilă decât prin Moldova, iar conducerea acestei țări nu permite ca munițiile sau echipamentele militare complexe să treacă linia de demarcație, aflăm din analiza cotidianului de la Frankfurt. 

Rotația ofițerilor ruși e la cheremul Republicii Moldova

FAZ amintește că, începând din 2022, ofițerii ruși se pot roti doar prin aeroportul din Chișinău, cu un zbor mai departe spre Belgrad sau Istanbul și, de acolo, cu destinația Rusia. ”Iar această chestiune depinde de bunăvoința Republicii Moldova”. 

”Pentru ca ofițerii ei să poată intra și să iasă din regiune, Rusia folosește o șmecherie plecând de la premisa că există două contingente rusești în Transnistria: unul legal și celălalt ilegal. Contingentul legal este alcătuit din partea rusă a forței de pace trilaterale înființate în 1992 pentru a monitoriza acordul de încetare a focului de la acea vreme, care este în vigoare și astăzi, și care este staționat pe linia de demarcație dintre Transnistria și Republica Moldova propriu-zisă. Soldații ruși, moldoveni și transnistreni din cadrul forței de menținere a păcii controlează Zona Verde, creată în 1992 pentru a separa cele două forțe opuse. În plus, există un al doilea contingent rusesc pe care Rusia s-a angajat să îl retragă în 1999. Însă Moscova nu și-a onorat încă acest angajament”.

Contingentul mic, pază la depozitul mare (de armament)

Ei bine, acest contingent mai mic păzește un imens depozit de muniții în apropierea orașului transnistrean Cobasna, la granița cu Ucraina. Acesta a fost cel mai mare depozit de armament de pe flancul sud-vestic al Pactului de la Varșovia, fiind construit pentru eventualitatea unui conflict cu NATO. Se presupune că în depozitul de la Cobasna ar fi stocate chiar și astăzi aproximativ 22.000 de tone de muniție, iar experții străini nu pot decât să speculeze în legătură cu starea în care se află construcția, punctează semnatarul analizei.  

În fine, pentru a putea transfera ofițerii din această zonă, Rusia îi transferă în prealabil la forțele de menținere a păcii, transformând prezența lor ilegală în Transnistria într-o prezență legală în conformitate cu dreptul internațional. Deși sunt la curent cu fenta rușilor, responsabilii de la Chișinău o tolerează, așa că ofițerilor li se permite de obicei să părăsească nestingheriți țara. 

Analistul de la Frankfurter Allgemeine afirmă că, cu toate că armata moldovenească însăși are dimensiuni neglijabile (explicabil, de vreme ce Chișinăul nu a mai investit în propriile forțe armate de decenii), controlul lui Putin în Transnistria este unul redus. 

Analiza amintește și că, în 1997, Statele Unite au cumpărat întreaga forță aeriană moldovenească de 21 de avioane de luptă, inclusiv 14 bucăți de MiG-29, de teamă că Moldova le-ar putea vinde Iranului și altor părți suspecte. 

Autorul conchide că, atâta vreme cât Rusia nu controlează Odesa, trupele din Transnistria nu sunt decât ”decor geopolitic”.