Fermierii germani se confruntă cu presiuni crescânde din cauza războiului din Ucraina, scumpirii carburanţilor şi schimbărilor climatice.

Ministrul federal al Agriculturii, Cem Özdemir, a avertizat în cadrul Congresului anual al Fermierilor, că preţurile vor continua să crească în decursul acestui an. "Din nefericire, o mulţime de lucruri vor veni peste noi", a declarat ministrul cu câteva zile în urmă pentru cotidianul Rheinische Post. "Trebuie să ne aşteptăm la majorări ale preţurilor la toamnă şi la iarnă, fiindcă economia trebuie să se aprovizioneze cu energie scumpă, iar scumpirile vor fi transferate consumatorilor", a afirmat el.

Mulţi observatori împărtăşesc temerile ministrului ecologist. Potrivit unei analize întocmite de gigantul de asigurări Allianz, preţul alimentelor va creşte în Germania cu aproximativ 10 la sută în 2022, ceea ce va însemna costuri suplimentare pentru acest an de 250 de euro pe cap de consumator. Özdemir a învinovăţit Rusia pentru aceste scumpiri, afirmând că blocarea exporturilor ucrainene de cereale face parte din strategia sa de război, obiectivul fiind agravarea crizei alimentare globale.

Îngrăşăminte, carburanţi şi alimente

Şi fermierii se confruntă cu probleme tot mai acute. Potrivit Asociaţiei Fermierilor Germani (DBV), ei trebuie să facă faţă scumpirii cu 400 la sută a îngrăşămintelor, cu 200 la sută a nutreţurilor pentru animale, iar motorina "a devenit aproape inaccesibilă".

"Nu contează modelul de afacere pe care l-ai adoptat", a declarat secretarul general al DBV, Bernhard Krüsken. "Indiferent dacă ai o fermă bio sau una mai convenţională, carburantul reprezintă practic munca mecanică obligatorie, astfel că nu există nicio modalitate de compensare a carburanţilor, care devin tot mai costisitori", a explicat el.

Krüsken a declarat că au existat deja anul trecut semnale care prevesteau actuala criză. "Preţurile în creştere, mai ales la îngrăşăminte, energie şi nutreţuri, erau deja perceptibile înainte de începerea războiului, dar, desigur, de atunci fenomenul s-a tot agravat", a precizat el pentru DW.

Scumpirea alimentelor i-a scutit pe unii fermieri de ce-i mai rău, mai ales pe cultivatorii de cereale şi seminţe oleaginoase, dar nu pe toţi. În industria cărnii de porc există o situaţie extrem de grea, fiindcă crescătorii se confruntă cu scumpirea motorinei şi nutreţurilor, dar preţul cărnii de porc stagnează, în parte fiindcă industria prelucrătoare şi comercianţii pot importa carne mai ieftină din străinătate.

Crescătorii de porcine trăiesc o dramă

"Suntem cu nervii la pământ, nu ştim ce să mai facem", a declarat Heinrich Dierkes, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Porcine din Germania (ISN). "Lucrez în acest domeniu de mai bine de patru decenii, dar nu am întâlnit niciodată o multiplă criză de o asemenea amploare", a subliniat el.

ISN a enumerat componentele acestei crize: epidemia de pestă porcină, coronavirusul şi acum scumpirea nutreţurilor ca urmare a războiului din Ucraina. Numărul fermelor de porci din Germania s-a redus cu 40 la sută în intervalul 2011-2021, numărul lor fiind în prezent de 18.800. Aşa stând lucrurile, ISN estimează că există un real pericol ca întreaga industrie a cărnii de porc din Germania să se prăbuşească sau să migreze spre alte zări.

Dierkes a mai precizat că crescătorii de porci din Germania au devenit victime ale "standardelor duble" impuse de guvernanţi. Pe de-o parte ei au fost siliţi să amelioreze condiţiile de viaţă ale animalelor, dar importatorii de carne ieftină nu au fost obligaţi să înscrie pe ambalaj originea produsului.

O altă problemă majoră cu care se confruntă fermierii germani: faptul că Europa este un importator net de alimente şi îngrăşăminte pentru agricultură şi o cantitate mare din necesarul european de fertilizatori pe bază de nitrogen proveneau din Rusia şi Belarus. Iar Krüsken bănuieşte că unii furnizori europeni de îngrăşăminte exploatează situaţia existentă acum. "Avem condiţii pe piaţă care ar trebui analizate mai atent de autorităţile anti-cartel", a declarat Krüsken. "Noi credem că producătorii europeni sunt în mod cert capabili să-şi crească producţia, dar nu fac asta fiindcă sunt interesaţi de 'optimizarea preţurilor'."