Dorința Suediei și Finlandei de a adera la Alianța Nord-Atlantică survine pe fondul preocupărilor de securitate legate de invazia Rusiei în Ucraina. Timp de decenii, ambele state au urmărit cu hotărâre o politică de nealiniere militară.

Consiliul NATO, alcătuit din reprezentanți ai celor 30 de state membre ale alianței militare, trebuie acum să decidă prin consens asupra următorilor pași.

Gestul istoric al celor două țări scandinave este umbrit de amenințările de veto ale Turciei, membră a NATO. Conducerea de la Ankara a precizat recent, în mai multe rânduri, că va accepta aderarea Finlandei și a Suediei doar în schimbul anumitor concesii.

Președintele Recep Tayyip Erdogan și-a explicat poziția reticentă invocând presupusul sprijin al celor două țări pentru PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, formațiune interzisă în Turcia, dar și pentru miliția kurdă YPG din Siria. În același timp, Ankara critică faptul că inclusiv state din NATO au restricționat furnizarea de arme din cauza acțiunilor Turciei împotriva acestor grupări.

Deocamdată nu este clar cum ar putea fi convinsă Turcia să nu se opună prin veto aderării la NATO a Suediei și Finlandei. Potrivit unor surse din diplomație, în afară de declarațiile celor două țări nordice privind lupta împotriva terorismului, un rol l-ar putea juca și afacerile cu arme. Guvernul de la Ankara și-a exprimat intenția să achiziționeze avioane de luptă F-16 din SUA, dar un atare acord stârnește controverse politice la Washington.

O soluție ar putea apărea miercuri în urma deplasării ministrului turc de externe Mevlüt Cavusoglu la New York pentru consultări, între altele cu omologul american Antony Blinken.

Odată depășite rezervele Turciei, așa-numitele protocoale de aderare ar putea fi semnate încă din luna iunie, cu procedurile de ratificare în statele membre. Astfel, Finlanda și Suedia ar urma să devină membre NATO până la sfârșitul anului. Totuși, dacă Ankara continuă să apere poziții intransigente, Alianța ar fi neputincioasă, dat fiind principiul unanimității care guvernează deciziile Pactului Nord-Atlantic. 

Agenția DPA notează că Turcia poate bloca procedura de admitere pe mai multe fronturi, ceea ce reprezintă ”un fapt neplăcut” pentru NATO. Astfel, Turcia ar putea mai întâi să permită începerea procedurii de aderare, dar apoi să refuze să semneze protocoalele de aderare sau chiar să le ratifice.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut miercuri apel la aliați să ia în considerare interesele de securitate ale tuturor și să rămână uniți. "Suntem hotărâți să ne ocupăm de toate problemele și să tragem rapid concluziile", a declarat el, după ce ambasadorul finlandez Klaus Korhonen și omologul suedez Axel Wernhoff au înmânat cererile de aderare. 

În principiu, aliații sunt de acord cu importanța extinderii și că trebuie profitat de ”acest moment istoric”. Pentru a grăbi soluționarea problemelor, Finlanda și Suedia anunță că vor căuta dialogul cu Ankara în zilele următoare. 

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, precum și șefa guvernului suedez, Magdalena Andersson, sunt așteptați joi la Washington pentru consultări cu președintele american Joe Biden privind aderarea la NATO. Pe agendă se află inclusiv acordurile de securitate pentru perioada de tranziție până la aderarea la NATO. De precizat că abia după activarea lor intră în vigoare articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, care prevede că un atac împotriva unui stat membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.