Vineri, 27 mai, se închie vizita la Chişinău a unei noi misiuni a FMI, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar - o misiune cu mandat tehnic. Premierul moldovean Pavel Filip a promis că "toate angajamentele față de partenerii externi vor fi respectate, reformele asumate vor fi implementate consecvent" și și-a exprimat speranța că un memorandum cu FMI va fi semnat la începutul lunii iulie.

Ingerința politicului

În ajunul vizitei misiunii, reprezentantul permanent al FMI la Chișinău, Armine Khachatryan, a făcut publice mai multe obiecții ale Fondului, pe care autoritățile de la Chișinău le-au ignorat. Potrivit ei, pericolele generate de lichidarea celor trei bănci devalizate în 2014 ("Banca de Economii", "Unibank" și "Banca Socială") nu au fost depășite în totalitate, acestea "pot fi gestionate ulterior în interesul personal al acționarilor, fără a fi asigurat un sistem adecvat de control, punând în pericol finanțele clienților și banii publici". O altă problemă menționată de Armine Khachatryan este ingerința politicului și justiției în supravegherea și reglementarea băncilor. Ea a invocat exemple când acțiunile întreprinse de Banca Națională a Moldovei pentru blocarea acționarilor care au acționat în mod concertat la mai multe bănci au fost ulterior contestate în instanțele de judecată și suspendate. "Mai mult, decizia BNM de a limita expunerile la creditele interbancare transfrontaliere, care urma să prevină frauda de la 'Banca de Economii', 'Banca Socială' şi 'Unibank' a fost contestată şi suspendată de către instanţele de judecată de câteva ori doar în 2014", a remarcat reprezentantul FMI.

Reprezentantul FMI în Moldova a menționat că dispariția miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc a fost posibilă datorită neimplicării Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a Băncii Naționale și a Centrului Național Anticorupție - instituții responsabile de supravegherea transferurilor interbancare. "În pofida numărului mare de tranzacţii suspecte realizate în ultimii doi ani, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, responsabilă de supravegherea înregistrării şi transferurilor de acţiuni în băncile cotate la bursă, nu a iniţiat investigaţii şi nu şi-a exprimat îngrijorarea. BNM şi Serviciul prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie nu au întreprins nici o acţiune serioasă împotriva acţionarilor şi conducerii băncilor care au încălcat reglementările ce ţin de combaterea spălării banilor", a menționat Armine Khachatryan.

Ca la școală: "Excludeți orice posibilitate de ingerință..."

Republica Moldova trebuie să-şi perfecţioneze cadrul legal naţional, pentru a exclude orice posibilitate de ingerință în executarea deciziilor privind supravegherea şi reglementarea băncilor, i-a comunicat Ivanna Vladkova-Hollar președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu.

Șefa echipei de experți a FMI a invocat și imperfecțiunea legislației privind asigurarea transparenţei acţionarilor finali, precum și necesitatea stabilirii unor mecanisme de gestionare a riscurilor de către băncile comerciale.

"Creați mecanisme eficiente pentru reforme palpabile"

La întâlnirea cu premierul Pavel Filip, Ivanna Vladkova-Hollar i-a comunicat că FMI va insista în continuare ca Guvernul de la Chișinău să creeze mecanisme eficiente pentru reforme palpabile - aceasta fiind o condiție primordială pentru semnarea unui nou memorandum.

Reprezentantul FMI a subliniat importanța consolidării cadrului de reglementare bancară și a asigurării independenței operaționale a instituțiilor de reglementare bancară și a reiterat că problema majoră care trebuie soluționată, pentru ca discuțiile cu Fondul să poată continua, este excluderea ingerinţei politicului și a justiţiei în supravegherea şi reglementarea băncilor, asigurarea transparenței acționarilor finali și stabilirea unor mecanisme de gestionare a riscurilor de către băncile comerciale.

Bruxelles-ul s-a pus de acord cu FMI în privința Moldovei

"Noi am oprit finanțarea și am anunțat public ce așteptări avem. De ce am făcut asta? Cred că toți înțeleg... Atunci când 12% sau 15% din PIB dispar, există anumite riscuri. Trei bănci au fost lichidate, acum alte trei sunt sub supravegherea specială a BNM. În asemenea situații apar întrebări. Noi avem anumite analize, dar noi nu suntem cei mai profunzi analiști economici. De asta am luat decizia la Bruxelles să ne punem de acord cu FMI în privința Moldovei. Prin urmare, atunci când va exista un acord cu FMI, când vom avea un anumit cadru că există stabilitate macro-financiară, că există un program de administrare financiară, etc., vom relua sprijinul bugetar. Aceasta s-ar putea întâmpla suficient de rapid, dar nu depinde de noi și nici de FMI", ci de Guvernul de la Chișinău, a menționat joi, Pirkka Tapiola, în cadrul unei emisiuni TV.

FMI a mai atenționat săptămâna aceasta Republica Moldova, Belarus, Rusia și Ucraina că vor avea în acest an cea mai mică creștere economică din regiune, iar Moldova va începe să resimtă încă o problemă majoră - scăderea populației de vârstă activă. Potrivit FMI, până în 2030, în Republica Moldova populaţia activă se va reduce cu o medie anuală de 1%, fiind una dintre cele mai mari din regiune.