Când Angela Merkel povesteşte istoria recentă devine foarte vie. "Stăteam în cabinet. Cabinetul îl ştiam de la televizor, din emisiunile de ştiri". Pe 9 noiembrie 1989 a căzut Zidul din Berlin, care i-a separat pe germani timp de 28 de ani. După mai bine de 14 luni Merkel, originară din defuncta Republică Democrată Germană, era numită ministră pentru problemele femeilor şi tineretului în guvernul federal, condus de cancelarul Helmut Kohl. Multe îi erau pe atunci necunoscute.

Cu prilejul prezentării volumului de memorii, pe scena Deutsches Theater din Berlin, fosta politiciană, ajunsă la vârsta de 70 de ani, a vorbit despre copilăria lipsită de griji petrecută într-o ţară în care "multe aspecte se petreceau contrar gândirii sănătoase". Povesteşte, câteodată cu umor şi adesea cu detaşare, despre interesul ei pentru politică în ţara comunistă. Merkel ia apărarea vieţii de zi cu zi pe care oamenii au dus-o atunci. "Statul acesta nu este întreaga viaţă. Viaţa înseamnă mai mult, slavă Domnului. Am fost copii fericiţi". Un omagiu adus părinţilor.

Angela Merkel a fost cancelară timp de 16 ani, din 2005 până în 2021. Săptămâna aceasta i-a apărut cartea de memorii intitulată "Libertate", pe care a scris-o împreună cu colaboratoarea ei de durată Beate Baumann. Este voluminoasă, însumând 736 de pagini. În Germania este considerată cartea politică a anului. Şi poate nu doar în Germania. În traducere apare în mai bine de 30 de ţări, din China până în SUA. În România, volumul de memorii al Angelei Merkel apare la editura Litera.  

"O situaţie serioasă"

În privinţa Ucrainei Merkel a devenit în discuţia de lansare, purtată pe scena teatrului împreună cu moderatoarea Anne Will, mai explicită chiar dacât în carte. Acum există "o situaţie neobişnuit de serioasă, pe care nu am avut-o în perioada mandatelor mele, în ciuda tuturor crizelor". Merkel este convinsă că o victorie militară a Rusiei asupra ţării vecine "nu este în niciun caz posibilă", că a fost un "calcul eronat" al lui Vladimir Putin, care şi-a "supraestimat total" puterile. Fosta cancelară a vorbit de asemenea aproape cu admiraţie despre "marele curaj" al preşedintelui Ucrainei, Volodimr Zelenski, "de a nu-şi părăsi ţara".

Merkel a explicat că a decis construcţia gazoductelor Nord Stream 1 şi Nord Stream 2 din Rusia în Germania şi fiindcă s-a opus în 2008 ca Ucraina şi Georgia să capete statutul de ţări candidate la NATO. Dar nu vrea să vorbească despre "greşeli" din acele timpuri.

Odată cu războiul rus de agresiune, izbucnit în februarie 2022, a început o "nouă perioadă de timp". Acum este necesară "constituirea rapidă a unei descurajări credibile". În interiorul NATO, insistă ea.

Întrebată de Anne Will, Merkel a explicat clar că la finalul mandatelor ei nu a lăsat nici pe departe "o Germanie ideală". Au existat probleme la infrastructură, digitalizare, multă birocraţie. Dar ele s-au datorat unui noian de factori.

Pe scena politică globală

În volumul de memorii apare frecvent numele lui Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse. Merkel povesteşte în carte o scenă grăitoare. Se afla în vizită în 2007 la Soci. Dintr-o dată a apărut câinele Labrador al lui Putin, care a început să dea târcoale fotoliului pe care stătea, probabil spre bucuria stăpânului.

Imaginea cu ea speriată de câine spune multe despre raporturile dintre cei doi. Putin i-a spus lui Merkel devreme că destrămarea Uniunii Sovietice este pentru el cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX.

Dintre cei trei preşedinţi ai SUA care au fost în funcţie în timpul mandatelor Merkel, trataţi pe larg în volum, în evidenţă iese Barack Obama. Pe 2 decembrie va participa împreună cu Merkel la Washington la lansarea volumului ei în traducere engleză. Cu George W. Bush s-a înţeles bine iar Donald Trump a fost o provocare, despre care a discutat chiar şi cu Papa Francisc. Dar Obama i-a devenit chiar prieten.

Imaginea ei despre Trump s-a consolidat deja cu prilejul primei întâlniri avute la Casa Albă. "Discutam pe paliere diferite. Trump pe cel emoţionjal, eu pe cel pragmatic. Dacă dădea atenţie argumentelor mele, o făcea mai ales pentru a construi noi obiecţii la ele". Merkel este sigură că "o muncă comună pentru o lume interconectată nu va exista cu Trump".

Ea şi-a observat precis interlocutorii. Este valabil şi în cazul preşedintelui Chinei, Xi Jinping, şi a premierului indian, Narendra Modi. În cazul ambelor ţări ea subliniază importanţa şi perspectivele lor economice dar scoate în evidenţă şi actuale slăbiciuni sau naţionalismul exagerat.

Referindu-se la Modi cere mai mult angajament în favoarea toleranţei religioase. În calitate de cancelară a urmărit preocupată înmulţirea atacurilor naţionaliştilor hinduşi asupra musulmanilor sau creştinilor, de la venirea la putere a lui Modi. "Libertatea religioasă este o componentă esenţială a oricărei democraţii", subliniază ea.

În rest este interesant ce nu apare în carte. Cei şapte preşedinţi ai Germaniei care s-au perindat în funcţie în timpul mandatelor Merkel nu sunt pomeniţi, decât eventual ca participanţi la evenimente de protocol. Poate din cauza importanţei relative a acestei funcţii. Dar asta poate sugera şi eventuale discordii.

Nu este pomenit niciun reprezentant german al Bisericii, nici catolic şi nici protestant. Papa german Benedikt al XVI-lea nu este pomenit cu nicio vorbuliţă. Iar când vine vorba de islam, atunci doar sub forma de "islamism", "Statul Islamic" sau "terorism islamist".

Ce înseamnă pentru Merkel libertatea

În finalul cărţii fosta cancelară explică ce înseamnă pentru ea libertatea: "Pentru mine înseamnă a nu înceta să înveţi, a nu trebui să te opreşti din drum, a-ţi putea continua calea şi după ieşirea din politică. Libertatea - asta înseamnă pentru mine permisiunea de a deschide un nou capitol în viaţa mea". Aparent Angela Merkel merge mai departe, serioasă şi bucuroasă.