Publicaţia de satiră "Charlie Hebdo" se întreabă pe prima pagină dacă mai este nevoie să publice vreo imagine cu ocazia alegerilor prezidenţiale. Redacţia a renunţat să mai afişeze pe copertă caricaturile înţepătoare, bine cunoscute, îndemnând cititorii să meargă la vot, pentru a o împiedica pe Marine Le Pen să devină preşedintele republicii. Ar trebui să fie clar pentru toată lumea, sugerează publicaţia, că, duminică, democraţia trebuie apărată. Lupta între social-liberalul Macron şi naţionalista Le Pen este una istorică, iar deznodământul ei este aşteptat cu nerăbdare şi în ţările vecine.

Conform unor sondaje recente, Macron, în vârstă de 39 de ani, ar urma să câştige alegerile cu 60 la 40 la sută din voturi. Întrebarea este în ce măsură avantajul preconizat de sondaje ar putea fi infirmat de realitate, astfel încât să asistăm la o surpriză, iar Marine Le Pen să ajunge preşedinte. Unii sociologi şi politologi manifestă circumspecţie. "Depinde cât de mare va fi participarea la vot", spune Vivien Pertusot, de la Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale din Paris.

În caz de absenteism ridicat, Le Pen ar avea de profitat, pentru că, spre deosebire de Emmanuel Macron, ea are în spate un partid bine organizat, cu electorat fidel. Macron este dependent de voturile conservatorilor, social-democraţilor şi ale stângii radicale, care, în primul tur, au ales alt candidat.

Fără front republican

Toţi candidaţii din primul tur, cu excepţia fostului comunist Lean-Luc Melenchon, care s-a plasat, surprinzător, pe locul trei, au anunţat că-l sprijină pe Macron. Melenchon însuşi pare să facă notă discordantă în raport cu "frontul republican", când spune că este împotriva lui Le Pen, dar că nu-l susţine nici pe Macron. Poziţionarea electorală a lui Melenchon i-ar putea determina pe mulţi francezi să nu voteze cu niciunul dintre candidaţii la preşedinţie. Prin urmare, fie să introducă în urne un vot alb, fie să nu participe deloc la alegeri.

Politologul Vivien Pertusot atrage atenţia că niciunul dintre partidele de centru nu a reuşit să aibă un candidat în finală. "Ne aflăm într-o perioadă de descumpănire. Dacă ţinem cont de acest aspect este foarte dificil de prezis în ce direcţie ar trebui să ne îndreptăm. Iată, deci, o societate complet polarizată, în care, de multă vreme, avem doar câştigători şi învinşi. Învinşii au fost aproape uitaţi de 'establishment'-ul politic. Acum, ei protestează şi vor să schimbe situaţia", mai crede Pertusot.

De remarcat sunt şi criticile aduse Bisericii Catolice din Franţa, care a evitat să îşi declare susţinerea clară pentru Emmanuel Macron. În 2002, când tatăl lui Marine Le Pen, Jean-Marie Le Pen, a ajuns în finală, episcopii s-au exprimat făţiş împotriva Frontului Naţional.

Victoria naţionalistei ar putea genera proteste

Marine Le Pen creionează o imagine deosebit de sumbră a Franţei şi încearcă să acrediteze ideea că ea ar fi salvatoarea naţiunii. Să închidem, deci, graniţele, să renunţăm la moneda unică şi, poate, la Uniunea Europeană. Şi să părăsim NATO, mai spune ea.

În privinţa Europei, Le Pen este la fel de pesisimtă: "Am asistat la dezindustrializare masivă. La pierdea locurilor de muncă ale francezilor şi la o acţiune masivă de relocare a producţiei în alte ţări. Astăzi, domnule Macron, francezii suferă din cauza Europei. Da, fix aşa: din cauza Europei!", i-a spus Marine Le Pen contracandidatului ei în timpul dezbaterii televizate.

Directorul Institutului Germano-Francez din Ludwigsburg, Frank Baasner, crede că o eventuală victorie a candidatei naţionaliste ar putea crea mari probleme Franţei, care ar fi imediat izolată, dacă doar jumătate din promisiunile electorale ale lui Le Pen ar deveni realitate. Să ne gândim doar la ieşirea din UE. Germania, ca şi în cazul alegerii lui Trump, mai întâi ar sta în expectativă", a spus Baasner pentru DW. Expertul consideră că victoria lui Macron va duce la revigorarea relaţiilor germano-franceze.

Politologul Vivien Pertusot aminteşte că în Franţa există, însă, o teamă crescândă faţă de globalizare. "Oamenii se tem globalizare, care ne influenţează viaţa şi care este incontrolabilă. Europa joacă un rol deosebit de negativ, pentru că doreşte graniţe deschise, circulaţie liberă a mărfurilor şi susţine libertatea companiilor de a avea sedii acolo unde doresc. Aceste lucruri crează impresia că Franţa nu mai este stâpâna propriului destin", este de părere politologul francez.

Autor: Bernd Riegert / vd