Landul Hessa, de care aparține Frankfurt, are în total 6,4 milioane de locuitori, o cincime fiind străini. În jurul a 82.000 de români sunt înregistrați în întregul land iar aproape 11 mii dintre ei trăiesc în Frankfurt. Orașul se laudă că este cel mai internațional al Germaniei, cu rezidențe oferite pentru cetățeni din 179 de națiuni. În total, circa 30% dintre locuitorii metropolei sunt străini. Printre ei, românii reprezintă al cincilea grup.

O metropolă financiară, cu infrastructură de top și pasiune pentru cultură

Euro este aici acasă: Banca Centrală Europeană își are sediul la Frankfurt pe Main, al cincilea oraș ca mărime al Germaniei, cu o populație de circa 800.000 de locuitori. La sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, când a devenit clar că aliații occidentali nu vor putea colabora cu ocupația rusească din estul Germaniei, s-a decis retragerea de la Berlin a instituțiilor statului și instalarea lor temporară într-una din zonele de ocupație americano-britanico-franceză. Opțiunile luate în calcul, tocmai datorită acestui statut temporar, au fost Bonn și Frankfurt (care mai găzduise cu două secole în urmă, pentru scurt timp, administrația afacerilor federației statelor germanice). În cele din urmă, Frankfurtul a pierdut: a fost ales Bonn, orașul de suflet al partenerului politic preferat al aliaților, cancelarul conservator Konrad Adenauer.

Pentru ca Germania să nu mai cadă într-o centralizare care să permită cuiva să concentreze puterea, cum se întâmplase în anii '30, care au deschis calea spre tragedia nazistă, ”tutorii” militarizați ai noii Republici Federale au dispersat funcțiile administrative în diverse colțuri din țară. Frankfurtul avea să devină capitala financiară a Germaniei și, mai târziu, a Europei. Băncii Federale Germane (inițial numită Banca Landurilor Germane) i s-a stabilit aici sediul - dar tot aici se află acum și sediile celor mai mari instituții private de creditare, în frunte cu Deutsche Bank, liderul pieței bancare germane. Bursa germană își desfășoară tot la Frankfurt activitatea.

Pentru mulți, Frankfurt este un nod de călătorie. Cu 70 de milioane de pasageri anual, aeroportul de la marginea orașului este al patrulea din Europa în ierarhia transportului de persoane și are legături spre aproape întreaga lume. Extinderea lui treptată a fost mereu însoțită de protestele localnicilor și ale ecologiștilor dar, în cele din urmă, Fraport și toate afacerile dezvoltate pe orizontală sau atrase de infrastructura existentă au devenit angajatori căutați în regiune și importanți susținători ai bugetului public.

Mândru de cei trei I - internationalitate, inovație și infrastructură - și cu pretenția de a fi ”capitală mondială a ideilor”, orașului nu îi putea lipsi un mare târg de carte. Este una dintre cele mai cuprinzătoare scene ale literaturii globale care colecționează, anual, nume grele și dialoguri deosebite, cu perspective inspirante generate de numeroasele întâlniri ale autorilor cu cititorii.

Cumva firesc, pentru un oraș care l-a dat lumii pe Johann Wolfgang von Goethe, născut în casa de pe Am Großen Hirschgraben, la numărul 23, astăzi muzeu. Frankurt are, de altfel, 60 de muzee - iar printre cele mai căutate sunt Senckenberg, dedicat științelor naturii, Stedel, de artă, și unul interactiv al filmului german.

Orașul vechi, distrus de aliați, reconstruit din temelii

Suprapunerea de planuri nu se termină însă aici. Orașul de pe malurile Mainului are și o diversitate urbană și arhitectonică - pentru unii atrăgătoare, pentru alții intrigantă - dezvoltată de-a lungul secolelor în care a contat ca pol financiar, comercial și politic și adaptată la vremuri și modernități încontinuu schimbătoare.

Destul de afectat la finalul celui de-al doilea Război Mondial, Frankfurt a avut nevoie de o lungă operațiune de reabilitare. Orașul vechi, die Altstadt, în Römerberg, a fost prins într-un larg proiect de restaurare, demarat în anii ‘50 și încheiat abia în 2018. Așa numitul ”Noul Oraș Vechi” include 15 clădiri istorice care au fost renovate aproape din temelie și 20 nou construite păstrând modelul original, cu tradiționalele fațade pe bârne, șarmantele Fachwerkhäuser, foarte populare în secolele 13-16 și devenite cumva element distinctiv arhitectural pentru această parte a Europei. De altfel, când au început bombardamentele aliate, vechiul centru al Frankfurtului era una dintre cele mai extinse zone de acest fel din Europa, cu circa 1200 de clădiri specifice.

Cea mai veche bancă și casă de schimb valutar din oraș a funcționat în acest centru istoric, începând din 1458, în imobilul ”Îngerul cel mare”. Printre cele mai atractive clădiri din Römerberg sunt Alte Nikolaikirche (biserica luterană Sf Nicolae) și, chiar vis-a-vis, ansamblul rezidențial al familiei de comercianți Römer, care și-au vândut la un moment dat proprietățile (inclusiv învecinata ”Lebădă de Aur”) orașului a cărui primărie avea să funcționeze aici, de la începuturile anilor 1400, timp de circa șase secole, până aproape de zilele noastre.

Domul Sfântul Bartolomeu este un loc însemnat pentru istoria statelor germane: între secolele 14 și 16, aici au fost încoronați regii Sfântului Imperiu Roman. Aproape de casa lui Goethe se află și fosta biserică evanghelică Sf Paul, în care, în timpul revoluției din 1848, s-a strâns primul parlament pangerman, care a discutat și reforma statului, sub conducerea unui Împărat al Germanilor, ofertă respinsă însă cu dispreț de suveranul din epocă al Prusiei, Friedrich Wilhelm al IV-lea.

Gastronomie și finanțe din toată lumea

De la redeschidere, ”noul oraș vechi” a atras uneori aproape 10.000 de vizitatori pe zi. Străduțele înguste ce pleacă din Hühnermarkt, fosta piață de pui dominată astăzi de Fântâna Stolze, îmbie la plimbare și ispitesc prin multe mici prăvălii independente, prin muzee, cafenele sau restaurante. Atracția culinară principală a orașului rămâne, însă, hala Pieței Mici, cu cele peste 100 de standuri de produse tradiționale proaspete sau conservate, mirodenii, flori sau preparate gastronomice locale și din întreaga lume, cum îi stă bine unui creuzet global ca Frankfurt.

Centrul nou al orașului, inima sa financiară, nu poate contrasta mai mult cu partea veche. De altfel, i se și spune Manhattan, tocmai datorită zgârie-norilor ridicați aici în ultimii ani de industriile banilor și care se văd de la zeci de kilometri distanță, dominând valea râului Main. Gurile rele spun că arată, încadrat în orizont, ca o dantură stricată.

O vizită în Main Tower, turnul de 200 de metri deschis pentru public din anul 2000, oferă perspectiva inversă a peisajului anterior pomenit - dar și o panoramă a orașului, un prânz la etajul 53 sau instalații de artă contemporană.

Fotbalul german la el acasă

Desigur, ca în orice oraș german, și nu doar acum, în timpul campionatului european, fotbalul este și în Frankfurt peste tot acasă. Cum aici se află sediul federației germane, piața din preajma vechii primării (locul unde, încă de la sfârșitul primului mileniu, se țin târguri și sărbători) a fost, de-a lungul ultimelor decenii, scena festivităților prilejuite de marile succese internaționale ale fotbalului german.

În afară de amenajata fanzone de pe malul Mainului, care se întinde pe o lungime de 1,4 kilometri și are zece ecrane, dominate de un ”big screen” plutitor de 144 de metri pătrați, atmosfera de festival fotbalistic și prezența suporterilor străini se simte pe terasele și în puburile din centrul orașului sau dn Piața Operei, la Roßmarkt sau pe Schweizer Straße, strada comercială din Sachsenhausen. Pentru a pregăti faleza nordică a râului Main, orașul a investit 15 milioane de euro iar locul este gândit pentru prezența a 30.000 de fani.

În ce privește accesul pe stadion, transportul public rămâne varianta optimă. În preajma arenei, majoritatea locurilor de parcare vor fi închise.