A fost un început de coșmar pentru noul guvern federal. Sabotat de câțiva deputați din noua coaliție formată din conservatori și social-democrați, liderul creștin-democrat Friedrich Merz s-a văzut pus în umilitoarea postură de a fi primul cancelar din istoria țării pe care Bundestagul îl alege în funcție abia din a doua încercare.

Institutul de cercetare a opiniei Infratest Dimap a efectuat pe 5 și 6 mai un sondaj reprezentativ pe un total de 1.325 de germani cu drept de vot. Studiul (efectuat înaintea eșuării primului vot în Parlament la alegerea lui Merz) arată că doar patru din zece respondenți sunt favorabili coaliției dintre conservatori și social-democrați.

Doar susținătorii celor trei partide aflate la guvernare (grupul conservator CDU/CSU și SPD) aprobă în mare parte coaliția.

Cancelarul Merz trebuie să arate ce poate

După o luptă lungă și grea, Friedrich Merz a devenit în cele din urmă al zecelea cancelar al Republicii Federale. Însă este el o alegere bună pentru această funcție? Potrivit investigației Infratest Dimap, pentru 59% dintre germani răspunsul este negativ. Doar 32 la sută cred că Merz este omul potrivit la Cancelarie.

O cotă slabă de popularitate întregistrează și noul ministru federal de interne, creștin-socialul bavarez Alexander Dobrindt - 42% dintre respondenți îl consideră a fi o alegere nepotrivită, față de 35% cărora ministrul le inspiră încredere.

Pe de altă parte, ministrul apărării, social-democratul Boris Pistorius, care își continuă mandatul din guvernarea precedentă, continuă să se bucure de o susținere importantă: 73% dintre germani văd în Pistorius o alegere excelentă pentru acest post.

Sociologii se întreabă care este explicația pentru cifrele mai degrabă anemice ale lui Friedrich Merz. Unul dintre răspunsuri ar putea fi că mulți alegători nu l-au iertat pentru încălcarea a numeroase promisiuni politice imediat după alegerile din februarie. De pildă aceea că nu va accepta punerea în discuție a frânei datoriei, o prevedere constituțională care limitează puterea guvernului de a-și asuma noi datorii.

Grupul CDU/CSU conduce în sondaje, AfD ocupă poziția secundă

Cu toate acestea, starea de spirit mai degrabă nu și-a pus prea puternic amprenta asupra rezultatelor sondajului. Cercetătorii au vrut să știe pentru ce partid ar vota oamenii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri legislative.

Grupul conservator Uniunea Creștin-Democrată/Uniunea Creștin-Socială ar înregistra o ușoară creștere, de un punct procentual, față de aprilie, obținând circa 27 la sută. Partenerul de coaliție social-democrat stagnează la 16 procente.

De asemenea, cu un scor 23 de procente,Alternativa pentru Germania (AfD) ar rămâne cel mai mare partid de opoziție. Verzii ar lua 11 la sută iar Die Linke (stânga radicală) circa 10 procente. Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și Partidul Liberal-Democrat (FDP) nu ar atinge pragul de cinci procente și nu ar intra în Bundestag.

Opinii privind AfD

În urmă cu puține zile, AfD a fost desemnată drept "formațiune de extremă dreapta confirmată" la nivel național de către serviciul intern de informații (Protecția Constituției).

AfD a depus plângere în instanță împotriva acestei clasificări. PC susține că a colectat dovezi pe o perioadă de mai mulți ani. Din acestea, potrivit serviciului de informații, reiese că obiectivele AfD sunt îndreptate împotriva democrației, statului de drept și demnității umane. În sondajul ARD- Deutschlandtrend, 67% dintre cei intervievați aprobă această evaluare.

Gestul Protecției Constituției reprezintă o lovitură dură pentru AfD, partid care acum poate fi monitorizat cu "mijloace specifice", cu alte cuvinte membrii AfD pot fi filați și le pot fi monitorizate telecomunicațiile. Celelalte partide reprezentate în Bundestag, precum și în parlamentele landurilor, exclud categoric orice cooperare cu AfD, formațiune care de altfel nu face parte din niciun guvern. Cu toate acestea, mulți germani împărtășesc opiniile politice ale AfD.

De pildă, 45% dintre cetățenii germani împărtășesc punctul de vedere al AfD conform căruia "afluxul de străini" (conform întrebării) ar trebui să fie limitat mai strict.

Proceduri de interdicție împotriva AfD?

În Germania se discută în mod recurent despre posibilitatea interzicerii totale a AfD. Acest lucru este dificil din punct de vedere juridic iar încercări similare au eșuat în mod repetat în alte cazuri. Interzicerea AfD este considerată oportună de 43% dintre respondenți, în vreme 47 la sută sunt împotrivă.

AfD mai este acuzată și de tendințe antisemite, după ce funcționari ai acestui partid s-au remarcat prin declarații antisemite în diverse ocazii. În 2018, liderul de atunci al partidului și al grupului parlamentar AfD, Alexander Gauland, trivializa epoca nazistă, declarând textual în cadrul unui eveniment că "Hitler și naziștii sunt doar un excrement de pasăre în cei peste 1.000 de ani de istorie germană de succes".

Comemorat pe 8 mai, sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în 1945 a revitalizat dezbaterea potrivit oportunitatea "trasării unei linii sub istoria atrocităților național-socialismului".

AfD solicită în mod repetat acest lucru. Aproape jumătate dintre susținătorii partidului susțin că se insistă prea mult pe ororile național-socialismului. Doar 9 la sută consideră că ele sunt amintite prea puțin.

Situația este opusă în cazul susținătorilor celorlalte partide. Doar puțini dintre aceștia, între 8 și 16 %, aprobă o reexaminare a modului de raportare la trecutul nazist. În condițiile comemorării celui de-Al Doilea Război Mondial, care a fost declanșat de naziștii germani, această evoluție este cu siguranță remarcabilă.