Politologul Klemens Fischer atrăgea atenția marți dimineață, la postul german de știri NTV, că realitatea din Iran nu oferă momentan niciun semn clar al unui sfârșit al conflictului, câtă vreme nu se poate evalua capacitatea pe termen lung a Iranului de a-și susține efortul militar și resursele strategice.

"Analizând comportamentul regional al Iranului, expertul a subliniat că atacurile cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din statele arabe din Golf, precum Arabia Saudită sau Emiratele, par, la prima vedere, contradictorii. Teheranul caută să transmită acestor state că o apropiere excesivă de Washington ar putea avea costuri grave.

În același timp, reacțiile țărilor arabe sunt, deocamdată, prudente, ceea ce sugerează că ele încearcă să evite implicarea directă, a explicat Fischer. El observă și ambivalența relatărilor despre slăbirea aparatului de securitate iranian.

Oficial, spune Fischer, schimbarea de regim nu este declarată ca obiectiv, însă distrugerea structurilor de securitate interne ar putea destabiliza profund regimul. Totuși, câtă vreme bombardamentele continue împiedică orice mobilizare populară, regimul ar putea, pe termen scurt, să fie mai degrabă protejat decât amenințat de o revoltă internă.

Expertul sugerează existența unor tensiuni și lupte pentru influență în interiorul elitei conducătoare, iar direcția regimului – fie spre o radicalizare suplimentară, fie spre o consolidare defensivă – va depinde de rezultatul acestor confruntări interne.

Cum va decurge întâlnirea Merz-Trump la Casa Albă?

În timp ce aviația militară israeliană a anunțat, marți, că a lovit ținte guvernamentale importante în capitala Iranului, Teheran, între care biroul președintelui, locuri în care se reunește Consiliul Suprem de Securitate și o clădire a Consiliului Experților, organism influent format din 88 de clerici, cancelarul german Friedrich Merz se pregătește să pășească în Biroul Oval, unde este așteptat de președintele Donald Trump.

În cadrul discuțiilor pregătitoare din ultimele săptămâni, partea germană a transmis că ar dori să abordeze cu Trump taxele vamale, vizita cancelarului în China și, mai ales, situaţia din Rusia și Ucraina. Între timp însă, de la sfârșitul săptămânii trecute, este evident că un al patrulea subiect, respectiv situația din Iran, va domina convorbirile.

Față de precedenta vizită la Casa Albă, în iunie anul trecut, cea de astăzi ar putea fi mai complicată pentru cancelarul german. El și-a exprimat înțelegerea față de atacurile lansate de SUA și Israel împotriva Iranului, însă nu s-a aliniat fără rezerve poziției Washingtonului. Și, cu toate că a evitat criticile directe la adresa celor doi aliați, a avertizat totuși că acțiunile militare nu sunt lipsite de riscuri și că nu este clar până unde ar putea merge escaladarea provocată de represaliile Iranului.

La Berlin, partenerii social-democrați de guvernare îi cer cancelarului ca, în convorbirile cu președintele american Donald Trump, să clarifice obiectivele atacurilor. Rolf Mützenich, una dintre vocile SPD în politica externă, așteaptă ca Merz să abordeze și posibilitatea unei încetări a focului, care - spune el - ar putea limita extinderea conflictului.

Mützenich critică schimbarea argumentelor invocate pentru justificarea loviturilor și subliniază că bombardamentele preventive "orientate spre viitor", nu sunt compatibile cu dreptul internațional. Mai mult, el califică poziția guvernului federal față de dreptul internațional drept una „șubredă“.

În schimb, politicianul creștin-democrat Roderich Kiesewetter cere un sprijin mai consistent pentru SUA și Israel. Germania și Europa - afirmă el - ar putea contribui mai mult, inclusiv prin sprijin logistic și apărare antiaeriană.

Teheranul avertizează însă statele europene să nu intre în război. Reacția vine după o declarație comună a Germaniei, Marii Britanii și Franței. Cele trei țări, așa-numitul grup E3, au anunțat duminică seară că, „dacă va fi necesar”, ar putea lua măsuri defensive împotriva Iranului pentru a-și proteja interesele și pe cele ale aliaților din regiune.

Teheranul afirmă că o astfel de acțiune ar fi considerată „complicitate cu agresorii” și, implicit, „un act de război”. 

Publicația Der Spiegel crede că vizita la Washington va fi un adevărat mers pe sârmă pentru cancelarul german. Majoritatea europenilor se așteaptă ca el să păstreze o distanță prudentă față de atacul american și israelian, fără însă a-l irita pe Donald Trump, de sprijinul căruia are nevoie în continuare pentru Ucraina.

Analiștii germani remarcă totuși că Germania a câștigat în ultimele luni credibilitate și respect în Statele Unite prin creșterea consistentă a investițiilor în apărare, un factor care a contribuit de altfel decisiv la succesul summitului NATO de anul trecut.

La Conferința de Securitate de la München, oficialii americani au recunoscut public rolul și contribuțiile Berlinului în acest domeniu, un indiciu că Germania rămâne un aliat important, care nu poate fi ignorat sau tratat negativ fără costuri politice.

Posibile puncte de convergență, dacă va fi timp pentru ele

Există totuși și domenii în care Berlinul speră la o cooperare pragmatică cu Washingtonul. Un posibil punct de apropiere poate fi dezvoltarea unor abordări comune în domeniul materiilor prime critice, un sector în care administrația Trump a arătat deja o deschidere mai mare, inclusiv în cadrul discuțiilor din cadrul G7. La acestea se adaugă interesul american pentru securizarea lanțurilor globale de aprovizionare pentru inteligența artificială, semiconductori și resurse strategice.

Mult mai complicate se anunță însă discuțiile despre tarifele vamale și incertitudinea privind evoluția lor, pe fondul amenințărilor repetate venite dinspre Washington. Aceste tensiuni limitează disponibilitatea Germaniei și a europenilor de a răspunde solicitărilor americane privind cooperarea economică cu China.

În acest context se înscrie și recenta vizită a cancelarului german la Beijing, unde s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping, într-o atmosferă cordială, dar care nu a putut alunga neînțelegerile.

La Washington, Friedrich Merz are ocazia de a-i prezenta președintelui american, care intenționează să îl primească pe liderul chinez Xi Jinping peste aproximativ o lună, concluziile vizitei sale în China dintr-o perspectivă personală și de a evalua dacă există spațiu pentru coordonare cu administrația SUA.

Situația din Ucraina

Situația nu este simplă nici în cazul negocierilor de pace dintre americani, ruși și ucraineni. Europenii nu participă la aceste discuții, deși interesele lor de securitate sunt direct afectate, iar ei suportă cea mai mare parte a sprijinului acordat Ucrainei.

Înainte de plecare, cancelarul Friedrich Merz a declarat că își dorește „o cooperare transatlantică și mai strânsă“ în procesul de negociere. Totodată, el a cerut sporirea presiunii și a sancțiunilor pentru a determina Rusia să facă pași concreți spre compromis.

De altfel, starea relațiilor dintre Statele Unite și Europa a devenit vizibilă recent la Conferința de Securitate de la München. Cu acel prilej, cancelarul Friedrich Merz a vorbit despre „prăpastia“ dintre cele două maluri ale Atlanticului, chiar dacă, în același timp, el a pledat pentru un nou început în relația transatlantică.