A fost ultima reuniune a G7, grupul celor mai importante democraţii din lume, înainte ca republicanul radical Donald Trump să preia din nou, în ianuarie, preşedinţia SUA.  G7 a vrut să se pregătească în staţiunea balneoclimaterică Fiuggi din Italia pentru previzibilele conflicte ce o să apară în cazul în care preşedintele Trump va face o politică externă proprie, fără a ţine cont de europeni, şi va institui taxe vamale protecţioniste împotriva unor membri ai G7. În cazul Canadei, Trump a anunţat deja că o va face.

Până acum, potrivit şefei diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, grupul celor şapte democraţii din vest a fost o echipă de gestionare a crizelor recunoscută la nivel internaţional. Dar curând, cu Donald Trump la masă, s-ar putea el însuşi transforma într-o criză. În timpul primului său mandat, ceilalţi membri - Canada, Franţa, Marea Britanie, Italia, Japonia şi Uniunea Europeană - au făcut deja eforturi considerabile pentru a menţine grupul activ. Şi asta în condiţiile în care lumea nu trecea în epocă printr-o perioadă atât de tensionată ca acum.

Donald Trump a sabotat pe atunci pe unde a putut "ordinea internaţională bazată pe reguli", de care a vorbit o dată în plus ministra germană de Externe, aflată la final de mandat.

Ce termen de valabilitate au promisiunile americane?

Ministrul american de Externe, democratul Anthony Blinken, aflat şi el la final de mandat, nu a putut răspunde decât vag întrebărilor omologilor săi privind posibilele teme de politică externă ale succesorului său în fruntea Departamentului de Stat de la Washington. "Ţările noastre stau împreună cu partenerii noştri împotriva agresiunii ruseşti în curs împotriva Ucrainei" a fost cea mai concretă propoziţie pe care Blinken a putut-o rosti. Dar cât timp mai este valabilă această promisiune? Din cercul delegaţiei americane s-a primit asigurarea că lucrurile nu vor evolua atât de rău pe cât s-a putut auzi din partea echipei lui Trump în timpul campaniei electorale.

Dar înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Josep Borell, care iese sâmbătă la pensie, nu a dat crezare acestei asigurări. Europa susţine că trebuie să devină suverană strategic, a spus el. Aceasta ar trebui să însemne că "noi nu primim ordine de la Donald Trump".

Borell a respins aproape cu mânie taxele vamale protecţioniste cu care preşedintele ales al SUA ameninţă statele G7, China şi alte spaţii economice. "Acestea sunt veşti proaste, foarte proaste. Dacă fiecare instituie împotriva fiecăruia taxe şi contrataxe economia globală va aluneca într-o gravă criză. Un nou război comercial nu este cu siguranţă benefic lumii. Toţi vor avea de suferit. În primul rând americanii", a avertizat el.

Ajutoarele pentru Ucraina în timpul mandatului Trump

Deja în timpul reuniunii lor din aprilie, desfăşurată pe insula Capri, miniştrii de Externe ai G7 şi-au propus să asigure o continuitate a ajutoarelor financiare şi militare acordate Ucrainei în lupta sa contra agresorului rus, chiar şi în cazul în care la Casa Albă ar reveni Donald Trump. Acesta anunţase că intenţionează să diminueze sau chiar să stopeze ajutoarele SUA pentru Ucraina şi să pună capăt războiului printr-o înţelegere în termen de 24 de ore.

Că nu va fi atât de simplu a recunoscut între timp şi consilierul de securitate desemnat la Casa Albă, Mike Waltz. El a declarat că trebuie să existe "un sfârşit responsabil al războiului". Pentru a se asigura împotriva unor eventuale decizii imprevizibile ale lui Trump, G7 a reuşit din aprilie să pună la cale un credit de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Acesta va fi finanţat din averile ruseşti îngheţate în Europa. SUA urmează să garanteze aproximativ 20 de miliarde din total. Donald Trump nu ar avea motive să torpileze prea curând acest pachet financiar, fiindcă nu-l costă nimic. Dobânzile şi ratele provin din averile ruseşti îngheţate.

Potrivit Institutului Kiel pentru Economie Globală, SUA au acordat Ucrainei ajutoare militare şi financiare în valoare de aproximativ 85 de miliarde de dolari, din februarie 2022 de când a început invazia rusă şi până acum. Uniunea Europeană ca instituţie şi statele membre au plătit până acum în total 118 miliarde de dolari. Dacă SUA nu vor mai contribui cu nimic, restul statelor vor avea de purtat o enormă povară. Iar armele americane nu vor putea fi înlocuite pe termen scurt.

Diplomaţi din delegaţiile G7 au declarat că nimeni nu este cu adevărat pregătit pentru scenariul ieşirii lui Trump din toate aceste înţelegeri. Nici în bugetul Germaniei pe 2025, care încă nu a fost votat în Bundestag, nu sunt prevăzute mijloace pentru un astfel de scenariu. Pe fundalul masivelor atacuri aeriene ale ruşilor şi a avansării lor continue pe frontul din estul Ucrainei, Kievul ar avea tocmai acum nevoie de ajutoare mai masive în locul dezbaterilor vizând livrări care ar putea înceta.

Ucraina are nevoie de mai multe arme şi mai puţine dezbateri

Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiha, s-a aflat şi el în staţiunea italiană Fiuggi, în calitate de invitat. El a prezentat G7 situaţia actuală din Ucraina şi nevoile ei existente. Posibilitatea dobândită recent de atacare a unor ţinte din Rusia cu rachete cu rază mai mare de acţiune din vest este folositoare. Dar nu este suficient pentru respingerea noilor rachete balistice cu care Rusia atacă mai nou, contrar dreptului internaţional, Ucraina. În acest scop ar fi necesare mai multe baterii antiaeriene tip Patriot, de producţie americană. Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a putut măcar face anunţul că vor fi livrate Ucrainei până la sfârşitul anului alte două sisteme antiaeriene tip IRIS-T, cu rază mai scurtă de acţiune.

După discuţia cu ministrul ucrainean de Externe, G7 şi-a reiterat sprijinul pentru Ucraina şi dorinţa de a se ajunge la o pace care să nu fie un dictat din partea Rusiei. "Lucrăm în favoarea unei păci, dar a unei păci echitabile", a declarat preşedintele italian al reuniunii, ministrul de Externe de la Roma, Antonio Tajani. "Echitate înseamnă libertate pentru Ucraina". Dar el nu a arătat care ar putea fi calea pentru atingerea acestui obiectiv. Clar a fost doar că lipseşte apetitul pentru participarea la o a doua conferinţă de pace, pe care Ucraina se străduieşte s-o organizeze. La marginea reuniunii, diplomaţii au afirmat că aşa ceva ar avea sens doar dacă ar exista perspectiva unor negocieri cu Rusia dintr-o poziţie de forţă.

Expectativă şi unitate?

Una peste alta, miniştrii de externe din Canada, Japonia şi Europa vor să aştepte şi să vadă ce politică va adopta administraţia Trump. Singurul răspuns la acţiuni unilaterale ale SUA şi la decizii dăunătoare luate la Casa Albă ar putea fi unitatea.

Aceasta este solicitarea şefei diplomaţiei germane, Baerbock, care probabil că nu va mai lua parte la reuniunea G7 de anul viitor, sub preşedinţie canadiană. În februarie vor avea loc în Germania alegeri anticipate. Ministerul de Externe condus acum de ecologişti va fi probabil atribuit unui alt partid. La Fiuggi Baerbock a declarat: "Dacă ei vor face 'America first', noi va trebui să răspundem cu 'Europe United'". Adică un grup al celor şase, fără SUA?