În cursul recentei sale vizite de stat în Vietnam, președintele SUA, Barack Obama, a avertizat că "națiunile mai mari nu ar trebui să devină bătăuşi de naţiuni mai mici" și a cerut o soluție pașnică a conflictelor teritoriale din Asia. În acest sens, el a pregătit terenul pentru una dintre discuţiile esenţiale ale summitului G7. Țara gazdă, Japonia, a afirmat clar că așteaptă ca summitul să aibă ca rezultat o declarație privind securitatea navigației pe mare. Agitaţia generată de acest subiect este justificată, miza fiind echilibrul strategic al unui continent aflat într-un proces de schimbare rapidă.

Ascensiunea Chinei a zguduit ordinea regională, care a fost stabilită de puterile victorioase în cel de-al Doilea Război Mondial și solidificată în timpul Războiului Rece. Achiziţiile militare masive ale țării au îngrijorat mai ales vecinii Chinei. Bugetul pentru apărare a crescut mai mult de zece la sută, anual, timp de peste un deceniu.

Statele Unite urmăresc acum o noua politică de implicare diplomatică mai pronunţată, dar care ţine cont şi de aspectele economice și militare în Asia Pacific, în special cu aliații săi, Japonia și Filipine. Noua strategie are ca scop, printre altele, transmiterea unui mesaj de sprijin pentru partenerii americani din regiune.

O mare parte a tensiunii se rezumă la câteva teritorii insulare intens disputate. Japonia și China, de exemplu, sunt învrăjbite din pricina Insulelor Senkaku (sau Diaoyutai, în funcție de tabăra întrebată). Insulele conţin rezerve de gaze naturale și au o importanță strategică deosebită. Ambele ţări sunt, de asemenea, implicate în dispute cu Coreea de Sud, care vizează alte insule.

În Marea Chinei de Sud, Vietnam, Filipine, Malaezia și Indonezia sunt la cuţite între ele, dar și cu China. Motivele discordiei sunt, în această speţă, Insulele Spratly. Şi acestea au rezerve de resurse - pește, petrol și gaze naturale - și o poziție strategică în mijlocul uneia dintre cele mai importante rute maritime din lume.

SUA nu s-au implicat foarte pe faţă în aceste conflicte, evitând să indice cine are dreptul de a ridica pretenții teritoriale pentru oricare dintre insulele disputate. În schimb, şi-au manifestat influența prin intermediul aliaților săi. Americanii acuză puterea de la Beijing că pune în pericol libertatea de navigație și riscă să producă violențe în regiune din cauza militarizării excesive a Chinei.

Procese şi acuzaţii

Acum, lupta are loc numai în instanța de judecată. Filipine solicită o clarificare juridică la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga în ceea ce cataloghează drept aspirații expansive ale Chinei în Marea Chinei de Sud.

Ambasadorul Chinei în Germania, Shi Mingde, a exprimat poziția țării sale în această privință clar într-un editorial publicat la începutul acestei luni în Frankfurter Allgemeine Zeitung. China, spunea diplomatul, "nu va accepta, nu va recunoaşte şi nu va participa" la proces.

O decizie este de așteptat în următoarele săptămâni. Privită la rece, situația pare să fie o hărmălaie confuză. Părţile implicate sunt numeroase, la fel și solicitările lor. De asemenea este limpede că în spatele acestor diferende se află interese economice și de securitate, cadrul juridic vizând mările şi resentimentele naționaliste.

Situația este cu atât mai neclară în contextul în care părţile implicate sunt adesea rivali strategici și parteneri economici. Potrivit informațiilor furnizate de Organizația Mondială a Comerțului, China este a doua piață de export ca importanţă pentru Japonia, în afară de cea americană. La rândul ei, Japonia este una dintre primele cinci destinații pentru bunurile din China.

Calmarea apelor

"Au existat fronturi clare în timpul Războiului Rece, ceea ce a oferit conflictului o anumită măsură de stabilitate și predictibilitate”, a fost de părere politologul Gerhard Will într-un interviu acordat DW.

"Ceea ce vedem acum este o situație cu mai multe posibilități în joc. Ele implică fragilitate și neînțelegeri, şi, prin urmare, oferă potențial de conflict."

Pentru a calma apele, unii experţi cred că națiunile implicate trebuie să depolitizeze disputele și să caute soluții legale. Acest lucru este puțin probabil să se întâmple curând, mai ales în contextul scepticismului manifestat de China.

Acest lucru a ieşit încă o dată în evidenţă după ce miniştrii străini prezenţi la reuniunea G7 au redactat o declaraţie în care au reafirmat importanţa libertăţii de nagivaţie pe mare ca valoare internaţională. Semnatarii documentului arată că tensiunile existente ar trebui rezolvate paşnic. Conform declaraţiei, actualele conflicte din Marea Chinei de Sud sunt privite "cu îngrijorare".