În schimb, Schäuble s-a grăbit să laude dialogul între miniştrii de finanţe şi şefii de bănci centrale din UE, cu şapte economişti renumiţi, reuniţi la Dresda.

Printre invitaţi se numără laureatul premiului Nobel, Robert Shiller, profesorul Alberto Alesina de la Harvard, Nouriel Roubini, care a prevăzut încă din 2004 spargerea bulei imobiliare din Statele Unite, fostul finanţist şef al SUA şi fost director al Băncii Mondiale, Lawrence Summers, economistul german Martin Hellwig şi colegul său spaniol, Jaime Caruana. În opinia lui Schäuble, discuţiile, deosebit de interesante, au potenţialul de a influenţa pozitiv şi pe termen lung economia mondială.

Discuţia nu a fost una academică, soldată cu concluzii practice, au transmis, ulterior, surse din delegaţia germană. Întrebările au venit cu precădere din partea reprezentanţilor băncilor centrale, în vreme ce mulţi dintre politicienii prezenţi la eveniment, şi-au luat notiţe. Creşterea economică fragilă, nivelul scăzut al dobânzilor, nivelul mic al inflaţiei - doar câteva probleme pe care le întâmpină, nu de ieri, de azi, ci de ani de zile, ţările industriale. Au fost luate măsurile corecte după apariţia crizei financiare şi bancare?

La această întrebare răspunsurile economiştilor au fost mai degrabă contradictorii. Unul dintre participanţii la reuniune a spus că, de fapt, specialiştii s-au rezumat la oferirea "unui meniu de propuneri". S-a vorbit, ce-i drept, despre investiţii în educaţie, dar au fost formulate şi multe avertismente. Unii economişti, precum Shiller şi Alesina, sunt de părere că există în acest moment o nouă bulă pe piaţa imobiliară şi cea a acţiunilor, motiv pentru care au solicitat încetarea politicii de menţinere la un nivel foarte scăzut al dobânzilor.

Deloc surprinzător, Germania rămâne adepta reformelor şi a bugetelor solide, ca măsuri cheie de obţinere creşterii economice sustenabile. Atât Schäuble, cât şi preşedintele Băncii Federale, Jens Weidmann, au repetat faptul că o creştere economică bazată pe datorii nu poate fi o alternativă viabilă la reformele structurale necesare. Un mesaj care, spun unii specialişti, a fost însuşit ca atare în cadrul summitului G7.

Nu este de mirare că partea germană se arată încântată de conţinutul dezbaterilor. Nu cu mult timp în urmă, guvernul german a fost nu o dată solicitat, mai ales de către Statele Unite, să sporească investiţiile pentru a relansa economia, dată fiind situaţia economică mai solidă a Germaniei. Această abordare a fost însă vehement respinsă, atât de Schäuble, cât şi de preşedintele Băncii Federale.

În sfârşit, reprezentanţii celor mai puternice ţări industriale din lume au discutat şi despre o mai bună colaborare în privinţa colectării taxelor, respectiv despre modul de abordare a marilor companii internaţionale şi sistemul automatic de informare a autorităţilor fiscale, la care, până acum, s-au conectat peste 90 de state.

De altfel, grupul G20 doreşte ca până la sfârşitul anului 2015, să existe măsuri concrete de combatere a evaziunii, rezultată din ascunderea câştigurilor, dar şi a trucurilor folosite de concernele internaţionale pentru a nu plăti taxe. Initiaţiva se va numi, pe scurt, BEPS. G7 se gândeşte, deja, la modul concret de funcţionare a acestui sistem, prin apariţia unor aşa-numite grupuri comune de verificare din mai multe state. De asemenea, grupul G7 doreşte definitivarea unei metodologii comune de lucru, în cazul în care există diferende privind ţara care care ar trebui să impoziteze un concern.

Proiectele acestea, au subliniat participanţii la eveniment, sunt de lungă durată. Finanţiştii şefi din Europa afirmă însă că se află pe drumul cel bun al reformării sistemului fiscal, ceea ce, de fapt, nu înseamnă nimic altceva decât "reforme structurale esenţiale". Acestea, au reiterat oficialii G7, întăresc statul de drept, sporesc încasările la buget şi, prin urmare, contribuie la diminuarea datoriilor.