Deși Ucraina nu este unul dintre statele membre ale G7, președintele ucrainean a captat în mare parte lumina reflectoarelor în ultima zi a summitului de trei zile desfășurat în orașul japonez Hiroshima.

În timpul unui discurs ținut în parcul memorial de la Hiroshima, Zelenski, purtând o cămașă neagră, în contrast cu costumele elegante ale celorlalți lideri mondiali prezenți, a reiterat importanța ca lumea să plece urechea la apelul poporului ucrainean pentru "unitate" la Hiroshima, oraș reconstruit după atacul cu bomba atomică al SUA din 1945.

Într-un discurs fulminant, rostit în ucraineană, Zelenski a spus că imaginile din muzeul din Hiroshima îi amintesc de Bahmut, orașul ucrainean în care ”nu mai există absolut nimic în viață" și "clădirile sunt distruse". El a mulțumit Japoniei pentru că a afișat steaguri ucrainene în tot orașul Hiroshima și a asociat arborarea drapelului ucrainean cu existența speranței. 

Apelurile lui Zelenski pentru sporirea sprijinului în cadrul summitului la care a ajuns sâmbătă, au primit răspunsuri pozitive. Președintele american Joe Biden a anunțat un pachet suplimentar de ajutor militar de 375 de milioane de dolari pentru Ucraina, în timp ce alți lideri G7 au promis menținerea ajutorului pentru țara devastată de război.

”Nimeni nu triumfă într-un război nuclear”

Premierul japonez Fumio Kishida, care a luat cuvântul sub un cer senin la ceremonia solemnă de închidere a summitului, a catalogat drept "semnificativă" dovada de solidaritate reprezentată de invitarea lui Zelenski la eveniment. 

Kishida și-a început discursul făcând trimitere la importanța simbolică a organizării summitului la Hiroshima. Cu domul de la Hiroshima - singura clădire rămasă în picioare în apropierea locului unde a explodat bomba atomică de la Hiroshima - vizibil în spatele său, Kishida a reiterat în numele G7 că "un război nuclear nu poate avea învingători și că acest război nu trebuie purtat niciodată”. 

Fiind una dintre foarte puținele țări asiatice care a manifestat un sprijin neclintit pentru Ucraina de la începutul războiului, Japonia a făcut din G7 "un succes" pe mai multe planuri, spune analistul Sari Arho Havren, cercetător invitat la Universitatea din Helsinki, expert în politici asiatice. Prin invitarea lui Zelenski la reuniune, Kishida și-a consolidat sprijinul intern, folosind în același timp întâlnirea pentru a contura mai bine profilul Japoniei în rândul țărilor cu mentalități similare, explică politologul. 

Jurnalistul japonez Takehiro Masutomo, care a acoperit summitul, l-a lăudat pe Kishida pentru că a creat ”oportunități rare” pentru liderul de la Kiev de a intra în contact cu lideri mondiali care ar putea juca un rol esențial în facilitarea unor eventuale consultări între Kiev și Moscova. În general, spune Masutomo, japonezii consideră rezultatul summitului drept un "succes" pentru Kishida.

Reuniunile secundare capătă o importanță vitală

Unul dintre evenimentele care au suscitat un interes deosebit la summitul G7 a fost întâlnirea între premierul indian Narendra Modi și Zelenski, prima întâlnire personală între cei doi de la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie anul trecut.

Anterior, India s-a arătat mai degrabă reticentă în a condamna invazia rusă, iar legăturile sale economice actuale cu Moscova au fost criticate la nivel internațional. La întâlnirea de sâmbătă, Modi a promis că India va face tot ce poate pentru a contribui la încheierea conflictului. Războiul are multe efecte asupra lumii, a spus el, și nu este doar o problemă de economie sau politică, ci "o problemă de umanitate".

Disponibilitatea lui Modi de a se întâlni cu Zelenski arată totuși că India și-ar putea regândi poziția față de conflictul în curs, declară politologul Ian Chong de la Universitatea Națională din Singapore.

În ceea ce-l privește pe Zelenski, șansa discuției personale cu Modi ar putea face ca India să acționeze ca punte de legătură între Rusia și Ucraina, spune Chong pentru DW. De asemenea, întâlnirea amintește Chinei că puterea de la Beijing nu este "singura opțiune" pentru Ucraina și Rusia, a spus el.

De amintit că în ultimele luni, China a încercat în mod activ să se prezinte ca element pacificator în războiul în curs de desfășurare din Ucraina. În februarie, China a prezentat un plan în 12 puncte, iar în lunile următoare, liderul chinez Xi Jinping s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și a avut o convorbire telefonică cu președintele ucrainean. Cu toate acestea, "parteneriatul fără limite" al Beijingului cu Rusia face ca nivelul său de credibilitate ca mediator să fie pusă serios la îndoială de multe țări.

Relația cu China

Deși subiectele privind Ucraina au dominat summitul de la Hiroshima, liderii G7 au formulat un răspuns unitar la o gamă largă de preocupări legate de China - de la militarizarea tot mai evidentă a Beijingului la utilizarea coerciției economice în întreaga lume pentru a-și atinge obiectivele politice.

Într-un comunicat dat publicității sâmbătă, șefii de stat din G7 și-au exprimat serioase preocupări cu privire la activitățile militare ale Chinei în Marea Chinei de Sud și în Marea Chinei de Est și au făcut apel la rezolvarea pașnică a tensiunilor crescânde în Taiwan.

În același timp, ei și-au exprimat dorința de a construi "relații constructive și stabile" cu China, subliniind în același timp că marile democrații din întreaga lume trebuie să își exprime îngrijorările direct Chinei.

Acordul G7, potrivit căruia Beijingul este indispensabil pentru a face față provocărilor globale, reprezintă o "abordare geostrategică pozitivă" față de China, afirmă Zsuzsa Anna Ferenczy, profesor asistent la Universitatea Națională Dong Hwa din Taiwan.

Acest lucru va liniști, fără îndoială, multe națiuni de pe glob care sunt îngrijorate de faptul că vor fi forțate să aleagă de partea cui sunt, într-o competiție tot mai intensă între China și Statele Unite, a explicat ea.

Comunicatul G7 înfurie Beijingul

Statele membre ale G7 au subliniat și că politicile lor economice nu sunt menite să "zădărnicească" progresul și dezvoltarea economică a Chinei.

Cu toate acestea, grupul a promis să contracareze provocările reprezentate de "politicile și practicile care nu țin de piață", inclusiv transferul forțat de tehnologie și dezvăluirea de date, despre care afirmă că au denaturat economia globală. Liderii G7 au recunoscut că este important ca țările să cultive rezistența la coerciția economică.

Într-un document separat, liderii G7 au recunoscut o creștere îngrijorătoare a incidentelor legate de coerciția economică în general și au promis să stabilească protocoale pentru a îmbunătăți evaluarea, pregătirea și răspunsul" blocului la coerciția economică.
 
Ministerul chinez de Externe a ripostat la comunicatul G7, afirmând că abordarea blocului nu are "nicio credibilitate internațională și a acuzat grupul de "împiedicarea păcii mondiale".

Având în vedere faptul că aceste țări au interese și niveluri diferite de angajament economic cu China, coordonarea și unitatea care s-a reflectat prin declarații este o "chestiune majoră”, spune Dexter Roberts, cercetător la Inițiativa de Securitate Indo-Pacifică a Consiliului Atlantic. 

Răspunsul furios al Chinei arată că în comunicatul G7 "a fost atins un punct sensibil" la Beijing, a adăugat el.