Germania şi Spania nu renunţă. Guvernele celor două ţări sporesc presiunile pentru a convinge Franţa că finalizarea gazoductului european sud-nord, traversând Munţii Pirinei, are sens.

Până acum preşedintele Franţei, Emmanel Macron respinge proiectul fiindcă nu ar fi rentabil din perspectivă economică şi nu poate fi impus din motive de protecţia mediului. Conducta cu o lungime de 300 de kilometri, a cărei construcţie a fost sistată în 2019, ar urma să transporte gaze naturale lichefiate din capacităţile de stocare spaniole către Europa Centrală.

"Gazoductul ar avea o contribuţie majoră la detensionarea problemelor de aprovizionare existente", a declarat cancelarul german Olaf Scholz, un susţinător al finalizării proiectului. "Berlinul şi Madridul sunt de acord că avem nevoie de mai multe reţele europene de energie - şi în privinţa gazelor şi a curentului electric", au declarat şi diplomaţi de la Madrid.

Gazoductul Midcat se află în fruntea agendei reuniunii interguvernamentale germano-spaniole, care se desfăşoară miercuri în oraşul spaniol La Coruña, situat pe coasta Atlanticului. În apropiere, în portul localităţii Mugardos, se află unul din cele şase mari terminale de gaze lichefiate pe care Spania le deţine, spre deosebire de Germania, care până acum nu deţine niciunul.

La terminale acostează nave uriaşe transportatoare de gaze lichefiate, care în cazul Spaniei vin mai ales din SUA, Algeria şi Nigeria. În instalaţii corespunzătoare, gazele lichefiate, denumite în engleză "liquefied natural gas" (LNG), sunt transformate din nou în gaze naturale.

În anul 2023 Spania intenţionează să deschidă un al şaptelea terminal de descărcare a LNG în portul de la Oceanul Atlantic al oraşului Gijón, aflat în nordul ţării. Potrivit operatorului Enagas, numai la Gijón ar putea fi descărcate anual 100 de nave transportatoare de LNG de mari dimeniuni, a căror încărcătură ar însuma opt miliarde de metri cubi de gaze naturale. Aceasta înseamnă aproape 15 la sută din cantitatea care era odinioară transportată din Rusia în Germania prin gazoductul Nord Stream 1.

Aproape fiecare al treilea terminal de LNG din Europa se află în Spania

"Noi deţinem cea mai mare infrastructură de gaze lichefiate din Europa", a declarat cu mândrie premierul spaniol Pedro Sánchez. El a oferit Germaniei şi altor ţări europene care au probleme cu aprovizionarea cu gaze, să folosească aceste capacităţi, fiindcă ele nu sunt exploatate nici pe departe la capacitate maximă.

"Vrem să aducem o contribuţie la întărirea siguranţei de aprovizionare a Europei", a declarat ministra spaniolă a Energiei, Teresa Ribera. Premierul Sánchez întrevede posibilitatea ca Spania să devină poarta de intrare a LNG în Europa: "Spania are şansa să devină un mare exportator de gaze lichefiate şi o alternativă la gazele din Rusia pentru multe state membre ale UE", a declarat el.

Sună foarte ademenitor. Dar în practică mai sunt unele stavile de depăşit. De exemplu: cum să ajungă gazele din terminalele spaniole în Europa Centrală? Fiindcă planul de finalizare a gazoductului sud-nord, din Spania în Franţa, pentru a fi acolo conectat la reţeaua europeană de gaze, nu progresează de când Franţa şi-a anunţat opoziţia.

Macron este sceptic în continuare

"Nu avem nevoie de alte gazoducte", a declarat preşedintele Franţei, Macron, după o discuţie avută în septembrie cu cancelarul Scholz. Două gazoducte de mai mici dimensiuni, existente deja între Spania şi Franţa, nu sunt exploatate nici acum la capacitate maximă, la mai bine de o jumătate de an de la debutul războiului din Ucraina şi a penuriei de gaze rezultate din asta, a adăugat el. În plus, ar mai dura câţiva ani până când un nou gazoduct de-a curmezişul Pirineilor ar putea fi finalizat.

Pe scurt: prezumţia că Midcat ar putea rezolva pe termen scurt actuala penurie de gaze cu care se confruntă Europa este "absolut greşită", a subliniat Macron. "Nu înţeleg de ce trebuie să ţopăim pe această temă precum caprele negre din Pirinei", a subliniat preşedintele francez, care s-a declarat totuşi deschis spre dialog. El a evidenţiat că nici cancelarul Scholz şi nici premierul spaniol Sánchez nu l-au putut convinge până acum de utilitatea Midcat. Dar dacă apar noi argumente, el este dispus să-şi reanalizeze poziţia.

Aşadar, nu s-a rostit încă ultimul cuvânt. Rămâne de văzut cu ce argumente vor veni Berlinul şi Madridul pentru a îndupleca Parisul.

Finanţare europeană pentru hidrogen verde?

Un posibil argument, tot mai des invocat, este acela că Midcat ar putea deveni rentabil indiferent de gaze. De exemplu într-un viitor verde, fără combustibili fosili, când gazoductul ar putea fi folosit pentru transportul hidrogenului. Această perspectivă ar putea facilita accesarea de fonduri europene pentru finalizarea proiectului de miliarde. O altă posibilitate ar fi ca Spania să sugereze că s-ar putea branşa la reţeaua de gaze europeană prin învecinata Italie, şi nu prin Franţa.

Construcţia gazoductului Midcat, din oraşul Martorell, aflat în nordul Spaniei, şi până în comuna Barbaira din sudul Franţei, la o distanţă de peste 300 de kilometri, a început de altfel deja în anul 2013. Pe partea spaniolă au fost montaţi deja 86 de kilometri de conductă. Ulterior lucrările au fost sistate fiindcă în 2019 au apărut dubii la Paris, dar şi la Madrid şi Bruxelles, în privinţa rentabilităţii proiectului. Dar acum războiul din Ucraina l-a readus pe ordinea de zi.