Plafonarea prețului gazului rusesc în UE ar fi o măsură eficientă. Gazprom nu poate să taie gazul către întreaga Europa. O poate face doar selectiv, dar tăierile selective dintr-o țară pot fi compensate relativ ușor de celelalte țări. Cu cât își reduc mai mult producția, cu atât şi închiderea puțurilor suplimentare costă din ce în ce mai mult, afirmă Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie la Expert Forum.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Otilia Nuțu a arătat cum România se vulnerabilizează singură și cum ar urma să fie din punct de vedere energetic iarna viitoare.

“Noi eram exportatori neți de energie electrică, de prin 2017 suntem importatori neți și crește tot mai mult ponderea importurilor. Pentru că noi nu am mai făcut nicio investiție nouă în energie electrică din 2016 încoace.

Barierele acestea în calea noilor investiții fac ca noi să ne bazăm în continuare pe producția pe care o aveam și acum 5 ani, și acum 30 de ani. Lucrurile să se deteriorează rapid de câțiva ani încoace. “

Se vor stinge becurile și aragazurile la iarnă, după cum se teme multă lume?

Dacă ne uităm la nivel european lucrurile nu stau așa de rău și după anunțul dnei von der Leyen prețurile au început să se tempereze, și pe gaze, și pe energie electrică. Deci există și o componentă de panică, care a ridicat foarte mult prețurile energiei în ultimele luni, peste condițiile obiective.

La noi, în schimb, lucrurile sunt un pic mai complicate, din cauză că ceea ce facem noi ne vulnerabilizează mai tare.

Adică?

Nu există suficientă sursă de energie care să compenseze reducerea din ce în ce mai mult a consumului de gaze. În celelalte state s-a investit destul de mult în producție nouă de energie electrică anul acesta.  În Germania, până la jumătatea anului, aveau deja 2 terawatti/oră din capacități noi puse funcțiune anul acesta, din solar și eoliene.

La noi nu s-a investit, iar măsurile pe care le luăm descurajează producția nouă de energie și accentuează dezechilibrele din piață.

Nu se fac investiții nici în producția de gaze în afara celor de la Black See Oil & Gas, care sunt într-un arbitraj internațional și, de fapt, nu vor să respecte legile acestea noi. Romgaz nu a făcut investiții la zăcământul de la Caragele, care ar fi acoperit consumul intern pentru 3 ani.

Iar din ce vedem în noua OUG există un risc foarte mare ca producătorii de gaz care au și producție de energie electrică să fie mai curând încurajaţi să vândă gazul decât să producă energie.

Ce anume inhibă investițile?

În primul rând, incertitudinea. Nu știi dacă în următorii ani nu vor fi reglementări de prețuri și distorsionări mari de concurență, dacă îți vei putea încheia contracte în mod liber cu cine vrei tu, există riscul ca piața de energie să nu mai funcționeze. Asta descurajează orice investitor să-și bage banii în România.

Ce efect vor avea acele datorii imense acumulate la furnizori pentru compensarea prețului la electricitate și gaze?

Cea mai mare problemă cu sumele pentru compensare este la electricitate. Întrebarea este dacă furnizorii, care au plătit până acum din banii proprii sau credite la bănci și primesc compensarea cu întârzieri foarte mari sau deloc, vor ajunge în punctul în care să încerce să scape de clienții compensați, care vor merge la furnizorii de ultimă instanță.

Aceștia se trezesc cu un număr mare de consumatori. Trebuie să facă rost rapid de energie și o vor cumpăra pe termen scurt pe piața SPOT. Costurile acolo sunt foarte mari. Companii de ultimă instanță sunt ENEL, CEZ vânzare, EON, în general cei care au avut și distribuție, și furnizare pe timpuri.

Puteţi citi articolul integral AICI.