Armata israeliană a lansat luni o nouă serie de atacuri în Liban, vizând poziții ale miliției șiite Hezbollah, aliată a Iranului. Potrivit armatei israeliene au fost lovite depozite de armament și infrastructură militară în mai multe regiuni ale țării. Bombardamente au avut loc și în suburbiile sudice ale Beirutului, cunoscute sub numele de Dahija, unde ar fi fost vizat un membru de rang înalt al Hezbollah. Organizația nu a confirmat deocamdată informațiile.

Atacurile israeliene au venit după ce Hezbollah a lansat, în cursul nopții, mai multe rachete spre Israel. O rachetă a fost interceptată, iar altele au căzut în zone nelocuite. Hezbollah a justificat atacul ca reacție la uciderea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, într-un raid aerian israelian asupra Teheranului. În replică, Israelul a lovit din nou ținte ale miliției în Beirut și în sudul Libanului.

Repercusiuni pe multiple fronturi asupra Germaniei 

Dincolo de frontul militar, autoritățile germane avertizează asupra riscurilor pentru securitatea internă. Președintele Oficiului pentru Protecția Constituției din landul Turingia, Stephan Kramer, apreciază că riscul principal nu este reprezentat neapărat de atentate teroriste clasice, cât de eventuale operațiuni iraniene sub acoperire. Potrivit acestuia, Teheranul ar putea recurge la atacuri cibernetice, sabotaj digital și acțiuni care pot fi negate oficial.

Îngrijorătoare este în special perspectiva unor atacuri asupra infrastructurii sensibile sau a instalațiilor industriale. Mai probabil decât un terorism nediferențiat ar fi, spune Kramer, acțiuni de intimidare sau atacuri punctuale asupra unor obiective evreiești, americane sau israeliene, ori asupra opoziției iraniene din exil.

Îngrijorări și în comunitățile evreiești din Germania 

Comunitățile evreilor din Germania sunt și ele îngrijorate de posibile repercusiuni ale conflictului cu Iranul. De amintit că Ministerul Federal de Interne a dispus deja, în trecut, intensificarea protecției pentru instituțiile evreiești și israeliene, de teama unor acțiuni de răzbunare ale agenților regimului de la Teheran. 

Un astfel de atac a avut loc în 2022, la Bochum, când un presupus agent iranian a încercat să incendieze o sinagogă. Autorul era condamnat ulterior la aproape trei ani de închisoare.

Avertismentele au fost reluate în weekend și de deputatul creștin-democrat Marc Henrichmann, potrivit căruia regimul iranian și-a demonstrat în repetate rânduri disponibilitatea de a acționa terorist și în afara propriilor granițe. 

Autoritățile germane nu au precizat deocamdată dacă vor introduce noi măsuri de securitate, dar subliniază că situația este monitorizată atent, iar nivelul de protecție poate fi ajustat în funcție de evoluții.

În Germania trăiesc aproximativ 200.000 de evrei, iar paza instituțiilor evreiești, care este asigurată de poliție și agenți de securitate privați, face parte de ani buni din realitatea cotidiană.

Analiștii militari germani: Iranul rămâne extrem de periculos

Potrivit politologului și expertului militar Nico Lange, Iranul dispune în continuare de capacități semnificative pentru atacuri cu rachete, între altele cu sisteme ascunse în instalații subterane. În plus, Teheranul, a explicat el luni dimineață la ZDF, se bazează pe rețeaua de grupări armate aliate din regiune – așa-numiții ”proxy” – capabile să atace Israelul și interesele americane din mai multe direcții. 

Lange avertizează că cele mai dure represalii iraniene urmează să vină și spune că Europa are, în realitate, o influență extrem de limitată asupra evoluțiilor militare.

”Europenii nu sunt un factor important și până acum s-au limitat la avertismente și somații, deoarece nu pot influența deloc situația. Nu cred că europenii au capacitatea militară de a face ceva concret împotriva Iranului”, a avertizat expertul. 

Asociația armatorilor germani caută măsuri de urgență

Escaladarea conflictului alimentează și instabilitatea economică globală, un accent deosebit având creșterea prețurilor la petrol și gaze, pe fondul restricționării traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Prin acest punct-cheie tranzitează aproximativ 20 la sută din comerțul mondial cu petrol. Orice perturbare a acestei rute este percepută ca un risc important pentru economia germană, orientată spre export, și care se află în recesiune. 

Unul dintre motivele crizei îl reprezintă prețurile la energie, care au crescut puternic ca urmare a atacului Rusiei asupra Ucrainei.

Asociația armatorilor germani a declarat că navele vor fi scoase din zonele periculoase și redirecționate. Cele aproximativ două sute de companii membre au de înfruntat ”o criză operațională acută”, a declarat directorul general Martin Kröger. 

Totodată, armata germană și-a retras personalul care participa la misiunea de securitate a UE ”Aspides” în Marea Roșie încă de săptămâna trecută, a declarat un purtător de cuvânt al Comandamentului Operațional al Armatei Germane. 

Potrivit ministrului de externe federal, Johann Wadephul, Germania nu intenționează să participe la acțiuni militare împotriva Iranului. Guvernul federal nu are nici intenția politică, nici capacitățile militare pentru o astfel de implicare, a spus ministrul. Potrivit lui, singura situație în care soldații germani ar putea interveni ar fi una strict defensivă, în cazul în care ar fi atacați. 

"Iranul reprezintă o amenintare serioasã nu doar pentru Israel și pentru regiune, ci și pentru Germania și pentru Europa", a spus seful diplomației germane. Această amenințare este legată de reluarea unui amplu program iranian de rachete balistice, cu o rază de acțiune care poate viza inclusiv Europa, a explicat el.

Investitorii se refugiază în aur, considerat activ sigur. Prețul unei uncii a urcat spre 5.400 de dolari, apropiindu-se de recordurile istorice.

ADAC: ”Prețurile la pompă au crescut” 

Impactul conflictului se face însă simțit tot mai clar și la nivelul consumatorilor, între altele prin scumpirea accentuată a carburanților și a combustibililor pentru încălzire.

Potrivit Automobil Clubului German (ADAC), prețurile la pompă au crescut puternic luni, după majorări deja vizibile în weekend.

Duminică, un litru de benzină Super E10 costa în medie cu 1,6 cenți mai mult decât vineri, iar motorina s-a scumpit cu 1,3 cenți în același interval.

ADAC avertizează că scumpirile ar putea continua, existând indicii pentru creșteri suplimentare de trei până la patru cenți. Comparând prețurile la aceeași oră, majorarea ajunge la circa cinci cenți atât pentru benzină, cât și pentru motorină. Nivelurile actuale sunt cele mai ridicate din ultimii aproape doi ani, iar pentru motorină există riscul atingerii celui mai mare preț din 2023.

Creșteri și mai abrupte se înregistrează la păcură. Prețul a depășit pe alocuri 120 de euro pentru 100 de litri, față de sub 100 de euro înainte de escaladare. Economiștii afirmă că cererea a crescut puternic, iar dinamica pieței rămâne volatilă. Deși pe termen mediu ar putea exista o ușoară temperare, mai ales dacă situația din Golf se stabilizează și OPEC își majorează producția, experții avertizează că ieftinirile se transmit mult mai lent decât scumpirile.

Asociația Germană de Turism: ”Efectele războiului încă nu pot fi evaluate”

Războiul din Iran ar putea avea consecințe și asupra turismului, însă amploarea acestora nu poate fi încă evaluată cu precizie, explică Asociația Germană de Turism.

Președintele asociației, Albin Loidl, a declarat la un eveniment organizat în marja târgului de turism ITB Berlin că prioritatea absolută este menținerea contactului cu operatorii locali și schimbul constant de informații. Industria urmărește îndeaproape evoluțiile de pe teren și speră într-o dezescaladare și într-o soluție diplomatică.

Siguranța turiștilor și a partenerilor din destinațiile afectate rămâne, potrivit asociației, criteriul central în luarea tuturor deciziilor.

Între timp indicele bursier german DAX a scăzut astăzi, inițial cu peste 2 la sută, pierzând mai mult de 500 de puncte, înainte de a se recupera parțial. Cele mai afectate au fost acțiunile companiilor chimice și din turism. Traficul aerian în Orientul Mijlociu este practic paralizat, spațiul aerian fiind în mare parte închis, iar transportul maritim de agrement a fost suspendat.

Investitorii se refugiază în aur, considerat activ sigur. Prețul unei uncii a urcat spre 5.400 de dolari, apropiindu-se de recordurile istorice.

Un nou val de migrație?

Experții iau în calcul și o posibilă ”dinamizare” a mișcărilor migratorii către Germania, țară care deja înfruntă probleme logistice majore din acest punct de vedere. În cazul în care sute de mii de oameni ar fi nevoiți să fugă din Iran sau din statele vecine spre Europa, capacitatea de primire a Germaniei ar putea fi pusă la grea încercare, după aproape zece ani de presiune constantă generată de criza migrației.