Deplasarea lui Olaf Scholz în Suedia a fost prefigurată de vizita inaugurală pe care noul președinte al Finlandei, Alexander Stubb, a efectuat-o săptămâna trecută în Germania. Cu acel prilej, oficialul nordic sublinia rolul central pe care Berlinul îl joacă în stabilirea direcțiilor europene. ”Europa nu poate exista fără Germania”, a spus Stubb la Berlin. 

Cancelarul german și șefii de guvern din țările nordice au promis, luni, un sprijin suplimentar pentru Ucraina. "Suntem uniți în ajutorul nostru pentru Ucraina, pentru ca ea să se poată apăra împotriva atacului rusesc. Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar", a declarat Scholz, la Stockholm, după o întâlnire cu prim-miniștrii Suediei, Danemarcei, Finlandei, Islandei și Norvegiei, țările care formează așa-numitul Consiliu Nordic - cărora li se alătură teritoriile cu autonomie extinsă Insulele Faroe, Groenlanda şi Aland. 

Scholz a amintit că, de la începutul războiului de agresiune rusesc, în februarie 2022, Germania a furnizat sau s-a angajat să livreze arme în valoare de 28 de miliarde de euro Ucrainei. În acest an, ajutorul militar german în valoare de peste șapte miliarde de euro a fost cel mai cuprinzător din Europa. "Am livrat și vom livra", a asigurat cancelarul, cu referire la ajutorul militar deja promis. În același timp, el a reiterat că Germania tocmai a furnizat Ucrainei o a treia baterie de apărare antiaeriană Patriot.

Deciziile de a oferi Ucrainei livrări suplimentare, cum ar fi sistemele Patriot din Germania, au fost esențiale, a completat premierul danez Mette Frederiksen, pledând totuși pentru o intensificare a eforturilor de sprijinire a Ucrainei.

Situația pe câmpul de luptă este critică și este timpul să reacționăm și să facem mai mult, a adăugat, în conferința de presă comună, premierul finlandez Petteri Orpo. "Nu vrem să vedem un alt Mariupol în Harkov. Fiecare țară din Occident, din Uniunea Europeană, trebuie să facă imediat tot ce poate”. 

Cancelarul și șefii de guvern nordici au subliniat că statele UE și NATO sunt acum mai unite ca niciodată, un lucru pe care ”agresorul rus nu l-a luat în calcul”. În aceste condiții, aderarea Finlandei și a Suediei la NATO face alianța militară mai puternică și oferă mai multă securitate tuturor statelor membre, a declarat Scholz.

Tehnologia 5G și situația din Gaza

Tot ieri, în prima zi de desfășurare a Consiliului Nordic, premierii Suediei, Finlandei, Danemarcei, Islandei și Norvegiei au vizitat împreună cu oaspetele lor german sediul companiei de telecomunicații Ericsson. Acolo, discuțiile s-au concentrat asupra strategiei suedeze de dezvoltare a tehnologiei 5G. 

Încă din timpul fostului cancelar Angela Merkel, Berlinul a fost frământat de perspectiva atribuirii proiectului de extindere a rețelei 5G germane unor companii chinezești precum Huawei. Deși nu are în vedere o interdicție completă a Huawei, Germania a impus restricții severe pentru gigantul tehnologic chinez, în condițiile îngrijorărilor cu privire la acțiunile de spionaj ale Beijingului. De altfel, atacurile cibernetice desfășurate de China și de Rusia împotriva Germaniei sunt în continuă creștere, luând amploare în ultimii doi ani, după cum au transmis Ministerul Federal de Interne și Oficiul Federal de Criminalistică al Germaniei. 

Pe agenda consultărilor de luni din Suedia s-a regăsit și războiul din Gaza. Întrebat dacă țara sa va menține ajutorul necondiționat pe care îl oferă Israelului, cancelarul Scholz a reiterat că atacul din 7 octombrie a fost nejustificat și că Israelul are dreptul să se apere împotriva Hamas, care este desemnată ca organizaţie teroristă de către Israel, Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Egipt şi Japonia. Premierul norvegian Jonas Gahr Store a afirmat că ar trebui să existe o încetare a focului și să fie sporit ajutorul umanitar în Gaza. 

Parteneriat Germania-Suedia

Marți după-amiază, cancelarul german și premierul suedez Ulf Kristersson au semnat la Stockholm un parteneriat actualizat în domeniul inovării, care va conduce la investiții în mai multe domenii, între care inteligența artificială și dezvoltarea bateriilor. Potrivit documentului semnat marți, Suedia și Germania vor colabora în special în domeniile securității, apărării și noilor tehnologii. 

Parteneriatul a fost stabilit pentru prima dată în 2017 și actualizat în 2019. Astăzi, pe fondul deteriorării situației globale de securitate și al noii alianțe rezultate în urma aderării Suediei la NATO, se justifică o aprofundare suplimentară, subliniază cei doi oficiali. 

Scholz despre serviciul militar obligatoriu: ”Este o sarcină soluționabilă”

Scholz a abordat în conferința de presă cu Kristersson și dezbaterea privind reactivarea serviciului militar obligatoriu în Germania. ”Depășirea deficitului de personal din Bundeswehr este o sarcină soluționabilă. Este vorba despre cum putem convinge un număr suficient de bărbați și femei să se înroleze în Bundeswehr și să își găsească un loc de muncă în armată”, a declarat cancelarul.  

Germania, a adăugat el, nu va reveni la o armată de recruți, așa cum a fost până la suspendarea serviciului militar obligatoriu în 2011. "Această soluție s-ar dovedi perdantă. Atunci existau mult mai mulți soldați, mai multe cazărmi, mai multă infrastructură. Nimic din toate acestea nu este necesar astăzi și acesta nici nu este planul pe care îl urmărește cineva. Se fac auzite numeroase propuneri, dar ele nu sunt deloc comparabile cu ceea ce aveam în Germania", a spus Scholz. 

Bundeswehr urmează să crească de la 182.000 de soldați, câți numără în prezent, la 203.000 de soldați până în 2031. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, analizează în prezent reactivarea serviciului militar obligatoriu ca posibilă soluție de remediere a deficitului de personal. Politicianul social-democrat este așteptat să prezinte o propunere în următoarele săptămâni.

Kristersson, a cărui țară a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2017, a declarat marți că fiecare țară ia propria decizie cu privire la modul în care recrutează și repartizează soldații. ”Cred că noi am găsit un model potrivit pentru țara noastră, (care combină serviciul militar obligatoriu cu soldați și ofițeri profesioniști, n.r). Nicio țară nu are un model perfect și fiecare țară folosește modele diferite din motive istorice diferite", a spus Kristersson.

Scholz atenuează așteptările privind conferința asupra păcii în Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat marţi asupra „aşteptărilor excesive” de la conferinţa asupra păcii în Ucraina ce va fi organizată în Elveţia în luna iunie. 

"Nimeni nu ar trebui să aibă așteptări exagerate. Nu negociem sfârșitul războiului acolo", a declarat Scholz într-un interviu acordat publicației "Stern". 

"În cel mai fericit caz momentul va marca începutul unui proces care ar putea duce la discuții directe între Ucraina și Rusia. În Elveția se va discuta despre siguranța centralelor nucleare, despre exporturile de cereale, despre problema schimburilor de prizonieri și despre subiectul tabu privind utilizarea armelor nucleare. Repet, lucrurile încă sunt în fază incipientă”. 

Cancelarul german s-a arătat dezamăgit de angajamentul europenilor în războiul din Ucraina. ”Sinceri să fim, ajutorul este insuficient. Această constatare este apăsătoare, deoarece Ucraina are nevoie urgentă de mai multe sisteme de apărare aeriană. Este evident că Putin vrea să distrugă infrastructura Ucrainei".

Cancelarul federal și-a exprimat convingerea că vor exista noi tentative ale Rusiei de a-și exercita influența în Germania. "Ministerul Federal de Externe tocmai l-a rechemat temporar pe ambasadorul german de la Moscova, transmițând un semnal clar pentru Rusia. Să nu ne amăgim. Înaintea alegerilor europene din acest an și a alegerilor pentru Bundestag de anul viitor, încercările Rusiei de a-și exercita influența vor tinde să crească. Autoritățile trebuie să fie vigilente", a declarat el.