Dupa Luther, lumea n-a mai fost aceeasi. Reformatorul Martin Luther ramane, insa, o figura controversata.

Pe peronul unei statii de metrou din centrul Berlinului am putut vedea, in timp ce trenul se punea in miscare, un afis mare, portocaliu cu un tanar si un arici care se chinuiau impreuna sa ridice o haltera grea. Deasupra celor doua persoanje se putea citi intrebarea: "Devenim mai puternici daca-i ajutam pe cei mai slabi decat noi?". In mersul tot mai rapid al trenului am apucat sa citesc si ce era scris dedesupt: "Aniversati cu noi 500 de ani de Reforma!".

Pe 31 octombrie 1517 Martin Luther isi expunea cele 95 de teze, protestand astfel contra abuzurilor Bisericii Catolice, inainte de toate contra vanzarii de indulgente. O afacere foarte banoasa pentru clericii de atunci. Din acest protest s-a nascut o miscare care avea sa schimbe radical, in anii urmatori, nu doar Biserica, ci si intreaga societate. Dar si s-o scindeze.

Reforma protestanta a modificat harta Europei

Ca lucrurile s-au petrecut chiar asa cum se povesteste, anume ca Luther, la vremea aceea calugar augustin si profesor de teologie, a batut in cuie pe usa bisercii din Wittenberg cele 95 de teze la sfarsitul lui octombrie 1517, nu e foarte sigur. Cert e ca data a intrat in istorie drept inceputul Reformei, care a condus, in cele din urma, la scindarea Bisericii, respectiv la separarea de Roma. Si aceasta nu rareori deloc pasnic. Europa a fost marcata in anii care au urmat de sangeroase razboaie religioase, care au modificat in final harta politica a continentului. Un aspect esential al Reformei a fost acela ca in relatia dintre Dumnezeu si credinciosi nu e nevoie neaparata de un intermediar, in speta de un preot.

Biserica Evanghelica a pregatit un amplu program, care se va incheia pe 31 octombrie 2017, marcand astfel aceste cinci secole de Reforma: slujbe religioase, expozitii, Ziua Bisericii Evanghelice si numeroase alte evenimente. Pana si o jucarie pentru Playmobil a fost creata cu acest prilej, infatisandu-l pe Martin Luther cum tine in maini Biblia si o pana de scris. Asa se aminteste de faptul ca Luther a fost cel care a tradus Biblia in germana, influentand considerabil evolutia limbii germane.

Anul jubiliar a fost deschis oficial, luni, la Berlin printr-o slujba religioasa si un act festiv. Slujbe de Ziua Reformei au avut loc concomitent in numeroase orase din tara. La evenimentul organizat la Berlin au luat parte peste 750 de personalitati din cadrul Bisericii, lumii politice si societate. Cu aceasta ocazie, Heinrich Bedford-Strohm, seful Bisericii Evanghelice din Germania, a subliniat ca jubileul se doreste a fi un "semnal al concilierii si al unui nou inceput". Biserica si-a propus sa puna un accent mai puternic pe ecumenism, pe ceea ce uneste confesiunile catolica si protestanta, decat pe ceea ce le separa.

Gauck a facut apel la iertare

Luni dupa amiaza, presedintele Germaniei, Joachim Gauck, a tinut un discurs in "Konzerthaus", celebra sala de concerte de la Berlin, in program figurand si reprezentatii ale unor muzicieni evrei si sirieni. Reforma, a amintit fostul preot protestant Gauck, se face simtita in toate domeniile vietii a milioane de credinciosi. E vorba de "felul in care gandesc si simt, de felul cum vorbesc, cum cred si cum isi exprima aceasta credinta".

Luther le-a dat oamenilor posibilitatea spre autodeterminare. De aici s-a nascut apoi dorinta de libertate politica. E drept ca Luther i-a combatut pe taranii care s-au revoltat la 1525, revendicand eliberarea din iobagie, a mai spus Gauck. Totusi, a adaugat el, "dorinta participarii la democratie" isi are, in cele din urma, radacinile in libertatile cucerite prin Reforma. Iar aceasta este o "mostenire de mare pret".

Pentru presedintele Germaniei cuvantul cel mai important al Reformei este "iertarea", ceva de care astazi oamenii, chiar si cei necredinciosi, au nevoie mai mult decat de orice altceva. De "iertare fata de sine", dar si de "iertare fata de ceilalti". In lumea noastra puternic digitalizata, in forurile din internet sau in dezbaterea politica se face tot mai simtit un spirit contrar, de lipsa de iertare, de dispret fata de celalalt si autoglorificare, extrem de periculos pentru noi toti, a explicat Gauck.

Presedintele a vorbit si de partea intunecata a personalitatii reformatorului Martin Luther, in speta despre polemica sa antievreiasca, despre antisemitismul acestuia. Acestui aspect "nu trebuie sa i se acorde exagerat de multa atentie, dar el nu poate fi nici ignorat".

Ministra Culturii, Monika Grütters, a conchis la randul ei ca putem critica, fara indoiala, antsemitismul lui Luther, "tiradele sale la adresa celor de alta credinta", dar un lucru nu poate fi ignorat. Anume ca Martin Luther ne provoaca si ne incita si-n ziua de azi.

Naomi Conrad/ maw