Campania electorală din Germania a început miercuri (13 noiembrie) cu o dezbatere furtunoasă în Bundestag. Chiar în debutul acesteia s-au făcut auzite avertismente cu privire la utilizarea abuzivă a rețelelor de socializare. ”De ieri circulă pe internet filmulețe manipulate, generate de inteligența artificială, în care apar eu”, a declarat Friedrich Merz, candidat la funcția de cancelar din partea Uniunii Creștin-Democrate, cel mai mare partid de opoziție din Bundestag.

”Acest lucru ne oferă un prim indiciu despre tipul de campanie electorală pe care, în mod evident, sunteți dispuși să o desfășurați", a spus Merz privind spre colegii de parlament social-democrați. Critica lui Merz a venit după gestul unui deputat SPD, care a distribuit pe conturile sale de socializare o înregistrare de tip ”deepfake” în care Merz își exprimă disprețul față de democrație.

Incidentul l-a determinat pe șeful grupului social-democrat din Bundestag, Rolf Mützenich, să îi prezinte scuze liderului conservator. "Știți că eu nu folosesc aceste platforme, dar dacă este adevărat că unul dintre oamenii din grupul meu parlamentar a folosit această tehnologie discutabilă, atunci mă voi asigura că acest deputat vă va prezenta scuze”, a declarat Mützenich în plen - gest catalogat de presa germană ca fiind ”al unui om de stat” sau ”un crâmpei de normalitate”.

Astfel de conținuturi discutabile ar putea să mai apară pe rețelele sociale până la alegerile anticipate din 23 februarie. Însă nu doar teama de dezinformare readuce în discuție rolul rețelelor sociale.

Recentele victorii repurtate de formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în estul Germaniei a scos în evidență influența pe care aceste platforme o au asupra procesului electoral din Republica Federală. În alegerile din Turingia și Saxonia din septembrie, AfD a obținut puțin peste 30 % din voturi, un succes pe care sociologii îl atribuie faptului că AfD a reușit, prin intermediul TikTok, să își facă auzite mesajele în rândul tinerilor germani care votau pentru prima oară.

Potrivit lui Matthias Kettemann, expert în reglementarea Internetului și legislația privind mass-media la Universitatea Innsbruck din Austria, este imposibil de spus cu exactitate ce influență au rețelele sociale asupra opiniei publice și asupra proceselor decizionale democratice. Este limpede însă că din ce în ce mai mulți oameni folosesc social media și că există o tendință spre polarizare.

”Partidele de extremă dreaptă și de extremă stângă tind să obțină rezultate mai bune pe social media, deoarece au povești mai ușor de spus, care, la rândul lor, împreună cu algoritmii platformelor, încurajează implicarea”, a declarat Kettemann pentru DW.

Observatorii sunt îngrijorați și de influența în creștere a celui mai bogat om din lume, proprietarul platformei X, Elon Musk. Acesta a fost, probabil, cel mai important aliat al lui Donald Trump în campania prezindențială din SUA. După prăbușirea coaliției de guvernare din Germania la 6 noiembrie, Musk l-a descris pe cancelarul german Olaf Scholz drept un ”fraier”.

Între timp, Robert Habeck, vicecancelar și ministru al economiei din partea Partidului Verzilor, a revenit surprinzător pe platforma X după o pauză de șase ani, declarând că nu este înțelept ”să lăsăm X în seama urlătorilor și a populiștilor”.

Campanie murdară în loc de dezbatere?

”Cea mai mare problemă este dezinformarea de sus”, spune Jörg Hassler, expert în comunicare digitală și politică la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Oamenii politici se concentrează din ce în ce mai mult pe atacuri personale la adresa rivalilor lor sau pe subiecte irelevante precum data alegerilor.

”Subiectele relevante sunt însă altele: mersul economiei, sprijinul statului pentru oameni și alte chestiuni similare. Se pare că mulți dintre politicieni nu sunt interesați să vorbească despre aceste lucruri”, spune Hassler pentru DW.

Cum manipulează extremiștii de dreapta pe social media

În Germania, comunicarea în timpul campaniei electorale în mass-media tradiționale este supusă unor reglementări legale, între altele din cauza legilor privind protecția datelor și a legilor privind finanțarea partidelor. Între timp, rețelele sociale au devenit o sursă importantă de informații, cu un conținut bogat care circulă între mediile sociale și canalele media tradiționale.

În 2022, potrivit sondajului realizat de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului, numărul cetățenilor germani care au declarat că urmăresc în principal știrile online, în detrimentul celor de la televizor, a fost pentru prima dată mai mare decât cel al oamenilor care preferă variantele clasice de informare. Potrivit celui mai recent studiu media ARD/ZDF, 7% din populația germană utilizează în mod regulat X, Instagram 37%, Facebook 33% și TikTok 18%.

”Nu poți câștiga alegerile cu ajutorul social media, dar le poți pierde”, spune Hassler. El dă exemplul lui Armin Laschet, care a candidat din partea Uniunii Creștin-Democrate la funcția de cancelar în alegerile federale din 2021. Campania electorală a lui Laschet a eșuat după ce pe rețelele sociale au început să circule înregistrări în care liderul conservator apărea râzând cu gura până la urechi în timpul unei vizite oficiale în Valea Ahrului, devastată de inundații soldate cu un număr mare de victime.

Pericolul influenței din străinătate

Un rol important în alegerile legislative din februarie îl vor avea și entități din străinătate, avertizează Kettemann în interviul acordat DW. ”Actori străini pot răspândi anumite narațiuni prin campanii de dezinformare și ferme de boți pe aplicații de mesagerie precum Telegram și WhatsApp”.

”Știm că Rusia favorizează anumite partide politice din Germania, care caută să exacerbeze tendințele de polarizare în cadrul societății germane. Acesta este un pericol de care ar trebui să fim foarte conștienți în perioada premergătoare alegerilor generale”, avertizează Kettemann. AfD și BSW (Alianța Sahra Wagenknecht), formațiune populistă de stânga, se concentrează adesea pe subiecte care plac Rusiei, social-conservatoare, anti-imigrație și anti-protecție climatică.

Încercări de reglementare a platformelor media sociale

UE a introdus deja un set cuprinzător de norme pentru social media și piețele digitale, al căror scop este de a preveni activitățile dăunătoare pe internet și răspândirea dezinformării.

Într-o investigație publicată în iulie, autoritățile de supraveghere ale UE au constatat că X a încălcat aceste reguli, în condițiile în care bifa albastră atașată conturilor verificate "înșală utilizatorii". În plus, avertizează UE, platforma "nu asigură transparența necesară în ceea ce privește publicitatea" și "nu acordă cercetătorilor acces la datele sale publice”.

Această legislație trebuie acum să fie pusă în aplicare, spune Kettemann. Este însă clar că acest lucru nu se va întâmpla la timp pentru alegerile federale din februarie. ”Unele platforme precum X nu par să respecte în niciun fel reglementările UE, astfel încât va fi o adevărată provocare să punem această platformă în conformitate cu valorile democratice și reglementările UE”, spune el.

Este ”X” amenințată cu o blocadă și în UE?

Kettemann se teme că acest lucru ar putea deveni și mai dificil în viitor, pe măsură ce rolul lui Elon Musk în politica americană crește. Vicepreședintele desemnat al SUA, JD Vance, a indicat într-un interviu că SUA și-ar putea retrage sprijinul pentru NATO dacă UE încearcă să reglementeze X-ul lui Musk.

Kettemann face apel la partidele democratice consacrate să își intensifice activitățile pe platformele social media, pentru a nu lăsa scena liberă pentru cei care răspândesc dezinformare.

Acest lucru este vital, spune expertul, amintind că mulți alegători, în special tinerii, folosesc rețelele de socializare pentru a se informa despre politică și evenimentele mondiale.