Tinerii muncitori germani manifestă un interes neobişnuit faţă de sindicate și acțiuni de protest, în timp ce iarna demonstraţiilor din țară continuă. După ce un sindicat important, cel al conductorilor de trenuri, a anunțat o grevă majoră petru o perioadă record de 5 zile, mulți controlori de trafic aerian din țară au participat la o grevă de avertisment la 11 aeroporturi, în timp ce multe servicii de transport local au fost complet blocate vinerea trecută.

Sindicatul care a convocat ultimele greve este unul dintre cele mai mari din Germania, Verdi. Reprezentanţii conducerii acestui sindicat au descris acum anul 2023 drept cel mai de succes an din ultimii 22 de ani. Reprezentând 1,9 milioane de lucrători din servicii într-o varietate de industrii, Verdi a salutat 193.000 de membri noi în 2023 - un câștig net de 40.000.

Alte sindicate au observat o tendință similară. Sindicatul mic, dar bine profilat, al conductorilor de trenuri GDL, care a condus greva de săptămâna trecută, a raportat recent o creștere a membrilor de 18% din 2015. Similar, cel mai vechi sindicat din Germania, sindicatul NGG din domeniul gastronomiei, a înregistrat peste 20.000 de membri noi anul trecut.

Stefan Körzell, un membru important al consiliului Confederației Sindicatelor Comerciale din Germania (DGB), o organizație umbrelă pentru sindicatele majore, a salutat dezvoltarea, care a dus la creșterea numărului de membri la cinci dintre cele opt sindicate membre ale sale în anul precedent. "În primul rând, suntem foarte fericiți," a spus el pentru DW. "Acesta este un semn pozitiv. Avem o piramidă de vârstă, ca toate celelalte organizații de membri, precum partidele, biserica și cluburile. Cred că, prin politici inteligente și reprezentare inteligentă a intereselor în ultimii doi-trei ani, am reușit să schimbăm tendința."

O excepție sau o tendință?

Dar Körzell a fost atent la faptul că anul trecut pare să fie o anomalie: numărul membrilor sindicatelor din Germania a fost în declin constant timp de decenii. Numărul membrilor DGB a scăzut de la 9,3 milioane la mijlocul anilor 1990 la 5,6 milioane acum, în principal din cauza schimbărilor demografice: o generație mai în vârstă de muncitori dispare treptat prin pensionare.

Doar pentru a ține pasul cu aceste pierderi "naturale", un sindicat major precum Verdi trebuie să găsească cel puțin 150.000 de membri noi în fiecare an. În acest context, noua creștere a numărului de membri ar putea fi o excepție, dar este o excepție cu semne bune pentru sindicate, deoarece statisticile arată și un interes crescut în rândul tinerelor generații: potrivit Verdi, peste 50.000 dintre noii săi membri au sub 28 de ani.

"Tendinţa se regăseşte în toate domeniile", a spus Körzell. "Chiar și acele sindicate care nu au avut mai mulți membri în total la sfârșitul anului au avut mai mulți tineri."

Thorsten Schulten, cercetător la Fundația Hans Böckler, asociată cu DGB, crede că Verdi datorează mulți membri noi în principal disputelor de muncă recente. Dar asta nu înseamnă că sindicatele organizează în mod deliberat greve pentru a-și spori propria putere. "Cred că sindicatele sunt surprinse ele însele de cât de mare este sprijinul și participarea din partea membrilor," a spus el.

Schulten crede că actualul val de greve este rezultatul creșterii dificultăților sociale. "Nu ar trebui să uităm că în ultimii ani am avut rate istoric înalte de inflație, că angajații au suferit pierderi masive de salarii în termeni reali", a spus el. "Și acest lucru a creat probleme reale pentru persoanele cu venituri mici... și cine, dacă nu un sindicat, poate asigura obținerea unei compensații?"

Și Körzell consideră că dezvoltarea se datorează parțial rolurilor sindicatelor în crizele economice recente cauzate de pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina. Sindicatele, spune el, au fost instrumentele pentru evitarea șomajului în masă, colaborând cu guvernul și companiile pentru a se adapta la contracte pe termen scurt și negocierea pachetelor de compensare.

Presiuni tot mai mari și muncitori mai încrezători

Un alt factor important, potrivit lui Schulten, este că muncitorii își dau seama că firmele au nevoie de ei mai mult ca niciodată, în contextul lipsei de forță de muncă. "Ei nu se tem să-și piardă locurile de muncă", a spus el. "Lipsa de forță de muncă calificată nu a dus automat la condiții de muncă mai bune - este nevoie de implicare activă."

Marcel Fratzscher, directorul Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), este de acord cu acest lucru. "Avem 1,8 milioane de locuri de muncă vacante iar angajații devin mai încrezători și spun: vrem condiții de muncă mai bune și salarii mai mari," a spus el pentru DW.

Problema, totuși, este că din ce în ce mai puține locuri de muncă în Germania sunt legate de contractele colective de muncă, pe care sindicatele le negociază. Doar 50% dintre locurile de muncă din Germania sunt acoperite de acorduri de negociere colectivă concepute pentru a asigura salarii minime în anumite industrii - mult în urma țintei de 80% stabilită de o directivă a Uniunii Europene în 2022. Alte locuri de muncă sunt practic inaccesibile pentru sindicate.

"Desigur, este dificil să se ajungă la muncitori care nu au acorduri colective de muncă," a spus Körzell. "Dar am văzut, de exemplu, că până și livratorii luptă alături de noi pentru ca și companiile lor să obțină astfel de acorduri."

Articolul a apărut iniţial pe pagina DW engleză şi a fost editat de Rina Goldenberg.