”Stânjenitor”, ”ridicol, ”de nivel scăzut”. Tonul dintre SPD, Verzi și FDP se înrăutățește. Cele trei partide de guvernământ de la Berlin se ceartă pe armele pentru Ucraina, dar mai ales pe bani.
Publicitate
Ministrul federal de Finanțe, liberalul Christian Lindner, provoacă din nou tulburări în coaliție. Liderul FDP a folosit zilele din preajma Paștelui pentru a repune pe tapet pretențiile sale politice în negocierile bugetare. În esență, consideră Lindner, Germania ar trebui să facă economii masive, în mod ideal la cheltuielile sociale, pentru a suporta pe termen lung cheltuielile militare în creștere.
Ministrul Finanțelor așteaptă propuneri de tăieri bugetare până pe 19 aprilie
Dar Lindner nu pare dispus să renunțe. Ministrul trebuie să elaboreze bugetul federal pentru 2025 și probabil că îi vor lipsi între 25 și 30 de miliarde de euro. Adică aproximativ șase la sută din suma necesară implementării planurilor politice ale tuturor ministerelor.
Lindner a definit acum limite superioare pentru ministere și aproape peste tot acestea sunt mult sub ceea ce a fost aprobat în 2024, în special la ajutorul pentru dezvoltare, dar și la familie și externe.
Până pe 19 aprilie, ministerele ar trebui să facă sugestii concrete despre unde anume vor să economisească bani - iar ministrul Finanțelor le tot dă diverse sfaturi. ”Statul social german are nevoie de o reformă asemănătoare reformelor economice”, spune Lindner. Având în vedere situația economică, comparația echivalează unei declarații de război față de partenerii de coaliție.
Un semafor uzat
SPD, Verzii și FDP guvernează împreună din decembrie 2021. Următoarele alegeri federale sunt programate pentru septembrie 2025. A rămas până atunci aproape un an și jumătate. Dar impresia că așa-numita coaliție-semafor (după culorile identitare ale partidelor care o compun) și-a epuizat de mult potențialul este din ce în ce mai pregnantă.
Noul guvern al Germaniei
Miniştrii noului executiv de la Berlin, condus de social-democratul Olaf Scholz, şi partidele pe care le reprezintă din actuala coaliţie "semafor": SPD, Verzii şi FDP.
Imagine: picture-alliance/dpa/U. Baumgarten
Scholz, succesorul Angelei Merkel
Olaf Scholz (63) și-a condus partidul spre victorie în alegerile generale și acum devine cancelar federal în locul Angelei Merkel. De profesie jurist, Scholz este un veteran al politicii: a fost ministru și premier al oraşului-land federal Hamburg. Unul din proiectele sale centrale este majorarea salariului minim.
Imagine: Michael Kappeler/picture alliance/dpa
Schmidt, șeful cancelariei federale
Wolfgang Schmidt (51) devine șef al cancelariei federale. Se spune că nimeni nu îl cunoaște pe Olaf Scholz mai bine decât Schmidt. Cei doi bărbați din Hamburg lucrează de 20 de ani împreună. Schmidt a crezut că Scholz are șanse să devină cancelar chiar și atunci când nimeni nu credea în el. Acum i-ar fi promis lui Scholz că îi va "asigura spatele".
Imagine: Kay Nietfeld/picture alliance/dpa
Luptătorul împotriva pandemiei
Karl Lauterbach este surpriza noului cabinet. Mulți l-au dorit în funcția de ministru al Sănătății, dar nu a fost prima persoană vizată pentru post. Olaf Scholz l-a lăudat. Bărbatul de 58 de ani este medic și specialist în economie sanitară. A fost omniprezent în presă în pandemie, mereu cu sfaturi și avertismente. Ministerul urmează a avea "prioritate".
Imagine: picture alliance/dpa
Din nou o femeie la șefia Ministerului Apărării?
Christine Lambrecht a fost anterior ministră a Justiției, acum preia Ministerul Apărării. Avocata de 56 de ani va fi responsabilă pentru un portofoliu complicat. Ea vrea să facă din nou atractivă cariera militară. Misiunile externe noi ale Bundeswehr vor fi evaluate permanent și vor avea de la început o strategie de retragere. Ea este a treia femeie care conduce acest minister.
Imagine: Hannibal Hanschke/REUTERS
Heil rămâne în funcție
Hubertus Heil, 49 de ani, rămâne ministru al Muncii și Afacerilor Sociale. Este considerat un om pragmatic. Pensia de bază și salariul minim aparțin profilului său politic. Pentru noua legislatură, Heil a anunțat că va lupta pentru sporirea drepturilor celor care lucrează în regim de homeoffice.
Klara Geywitz este doar a doua prezență est-germană din noul executiv. Ea va conduce nou înființatul Minister al Construcțiilor și Locuinței. 400.000 de noi locuințe pe an ar urma să fie construite. Femeia de 45 de ani vine din Brandenburg, unde a fost activă timp îndelungat în politica locală și regională. Este și vicepreședintă a SPD. Scholz o consideră "un mare talent".
Imagine: Reuters/A. Hilse
Femeie puternică din landul Hessen la Interne
În premieră, Ministerul de Interne va fi condus de o femeie. Jurista de 51 de ani Nancy Faeser vine din Hessen, unde a fost șefă de partid și grup parlamentar. Se va axa pe combaterea extremismului de dreapta și a promis dotarea corespunzătoare a Poliției. Faeser subliniază că oamenii au dreptul la securitate în Germania.
Imagine: Hannibal Hanschke/REUTERS
Schulze: perspectivă nouă pe teme globale
Svenja Schulze, 53 de ani, a fost anterior ministră a Mediului - acum preia Ministerul Cooperării Economice și Dezvoltării. "Temele globale au preocupat-o mereu", a spus Scholz la prezentarea noului cabinet. Ea ar fi capabilă să se afirme pe "scena internațională". Schulze s-a făcut remarcată în demersurile de protecție a climei.
Imagine: Toni Kretschmer/BMU/dpa/picture alliance
Lindner, protectorul vistieriei
Christian Lindner a dat lovitura: funcția de ministru al Finanțelor este considerată a doua ca importanță în guvern după cea de cancelar. Bărbatul de 42 de ani conduce din 2013 FDP - inclusiv în perioada grea a formațiunii, când aceasta nu a făcut parte din Bundestag (2013-2017). El preia Ministerul Finanțelor, deși liberalii au întrunit la alegerile generale mai puține voturi decât ecologiștii.
Juristul în vârstă de 44 de ani, Marco Buschmann, devine noul ministru al Justiției. El este cel care a reconstruit grupul parlamentar liberal după ce formaţiunea FDP fusese obligată să părăsească legislativul federal. În campania electorală a militat pentru o politică anti-coronavirus mai relaxată.
Al treilea post de ministru pentru FDP revine actualului secretar general al partidului. Volker Wissing (51 de ani) preia Ministerul Circulației și Afacerilor Digitale. Este obișnuit deja cu coalițiile-semafor, după ce a fost membru al uneia în landul Renania Palatinat. Wissing a fost printre cei care au negociat de la început formarea noii coaliții de la Berlin.
Imagine: Michael Kappeler/picture alliance/dpa
Stark-Watzinger vrea "revoluția educației"
Al patrulea portofoliu care revine FDP este Educația și Cercetarea, fiind condus de Bettina Stark-Watzinger (53 de ani), de patru ani deputată FDP în Bundestag. A participat la negocierea contractului de guvernare. În campania electorală Stark-Watzinger s-a referit la teme legate de educație şi pledează pentru o "schimbare majoră de sistem".
Imagine: Michael Kappeler/picture alliance/dpa
Baerbock în fruntea Ministerului de Externe
Annalena Baerbock (40 de ani) a candidat pentru ecologiști la funcția de cancelar federal, obținând cu partidul un rezultat mai bun decât în 2017 - insuficient însă pentru cancelaria federală, poate și din cauza unor gafe comise în campania electorală. Ea devine ministră de Externe, a doua oară când un ecologist preia acest post, după Joschka Fischer.
Imagine: Bernd Settnik/picture alliance/dpa
Habeck, noul superministru
Robert Habeck este din 2018 co-președinte al ecologiștilor. A pierdut în fața lui Baerbock cursa pentru candidatura la cancelaria federală. Absolvent de Filosofie și fost ministru regional în Schleswig-Holstein, el preia nou înființatul portofoliu al Economiei și Protecției Climei. Bărbatul de 52 de ani va fi și vicecancelar.
Imagine: Reuhl/Fotostand/picture alliance
Özdemir câștigă lupta pentru postul de ministru federal
Fostul șef al ecologiștilor, Cem Özdemir (55 de ani,) este noul ministru al Alimentației și Agriculturii. A obținut postul după o luptă aprigă pentru funcția de ministru. L-a învins în acest demers pe Anton Hofreiter, șef al gupului parlamentar ecologist și membru al aripii stângi a formațiunii. Özdemir este primul ministru federal de origine turcă.
Imagine: Getty Images/AFP/J. MacDougall
Lemke preia Mediul
La Ministerul Mediului, Protecției Naturii, Securității Nucleare și Protecției Consumatorului vine Steffi Lemke (53 de ani). Politiciana originară din estul Germaniei a condus timp de 11 ani (2002-2013) activitatea parlamentară a ecologiștilor. Lemke este specialistă în agricultură și zootehnie. În Bundestag s-a implicat în politici de protejare a spațiului maritim.
Imagine: Hendrik Schmidt/picture alliance/dpa
Spiegel vine de la Mainz la Berlin
Ministerul pentru Familie, Vârstnici, Femei și Tineret este preluat de Anne Spiegel. Ea cunoaște domeniul, pentru că a fost ministră regională în Renania Palatinat, responsabilă între altele pentru Familie, Femei și Tineret. Politiciana de 40 de ani aparține aripii de stânga e ecologiștilor.
Imagine: Armando Babani/AFP
Roth preia Ministerul Culturii
Claudia Roth se va ocupa de Cultură la nivel federal. Femeia de 66 de ani va fi ministru secretar de stat pentru Cultură, funcție în care va fi responsabilă și pentru DW. Ea este una din cele mai cunoscute figuri ale ecologiștilor, fiind și fostă șefă a partidului. Anterior, fosta manageră a formației rock "Ton Steine Scherben" a fost vicepreședintă a Bundestag.
Imagine: imago images/kolbert-press/B. Schreyer
18 imagini1 | 18
Există, din principiu, diferențe majore între două partide de stânga și unul liberal, cel puțin din punct de vedere economic. La început, toată lumea a încercat să le lase deoparte și să caute mai degrabă elementele comune. Cele trei formațiuni se vedeau ca o coaliție progresistă și doreau să modernizeze Germania. Dar apoi Rusia a invadat Ucraina. Criza energetică și inflația au lovit țara, economia s-a prăbușit și rezervele financiare au scăzut simțitor. Adică banii s-au rărit.
Minim istoric de popularitate
Unele dintre proiectele convenite în acordul de coaliție au fost implementate, altele probabil nu vor fi niciodată puse în practică. Sondajele dau cifre slabe pentru partidele din coaliție: nici un alt guvern federal nu a fost vreodată atât de nepopular cum este cabinetul Scholz. SPD și FDP, în special, au coborât mult sub scorul înregistrat în alegerile federale.
Parlamentul European va fi votat în iunie, iar în septembrie vor avea loc alegeri parlamentare în trei landuri federale. La sfârșitul lunii martie, Christian Lindner declara agenției de presă DPA că cetățenii ar putea decide cu ocazia alegerilor ”dacă ar trebui să existe mai mult stat, mai multe datorii și taxe mai mari, sau un stat slab, cu mai puține sarcini, cu dobânzi și impozite mai mici”.
Publicitate
Ton schimbat în interiorul coaliției de guvernare
Diferențele de opinie cresc de luni de zile și pe tema livrărilor de arme către Ucraina. La acest nivel, Verzii și FDP au păreri mai apropiate, favorabile sprijinului militar. SPD, pe de altă parte, ezită în mod regulat când vine vorba de arme grele. Așa a fost cazul tancurilor Leopard și nu este diferit nici acum, când se vorbește despre rachetele de croazieră Taurus.
Tancurile s-au pus între timp în mișcare, dar Scholz respinge livrarea rachetelor Taurus. ”Eu sunt cancelarul și de aceea lucrurile stau așa!”, a afirmat Scholz în martie. Dar dezbaterea continuă și devine din ce în ce mai toxică. În ultima săptămână dinainte de Paște, SPD a calificat, în Bundestag (Parlamentul federal) drept ”urâte” și ”de nivel scăzut” declarațiile FDP. Cancelarul SPD s-a plâns că i s-a părut ”stânjenitor” și ”ridicol” modul în care l-au încontrat partenerii ecologiști și liberali.
Şi-a propus Germania să devină o superputere militară?
02:04
FDP l-a acuzat pe liderul grupului parlamentar al SPD că vrea să abandoneze Ucraina și să se apropie din nou de Rusia, pentru că a vorbit despre ”înghețarea” războiului. Dezaprobare a manifestat în Bundestag și ministrul ecologist de Externe. La votul inițiat de opoziția conservatoare în legislativ, mai mulți lideri ai grupului FDP au votat pentru a livra Ucrainei rachete Taurus, împotriva veto-ului declarat de cancelar.
Alegeri cu scor slab pentru toate partidele coaliției
În această situație, e aproape de domeniul fantasticului ca Scholz să se mai poată baza în continuare pe partenerii de coaliție. ”Există încă acolo ceva cârlige”, a spus cancelarul la o petrecere aniversară a SPD, și și-a exprimat speranța că ”spiritul întregului guvern poate fi reaprins”. Când există ”perspective diferite”, e nevoie „să cauți unitatea”.
Poate fi asta mai mult decât o iluzie? Este puțin probabil ca vreunul din partide să-și dorească o dizolvare prematură a coaliției și noi alegeri. SPD ar trebui să elibereze Cancelaria după vot iar FDP să se teamă că nu va mai prinde pragul de intrare în Bundestag. Așa că, cel mai probabil, cele trei partide vor căuta să continue coaliția în actualii termeni. Adică să continue certurile și să se evidențieze pe cont propriu.
Amintirea SPD ca ”partid al păcii”
Pentru social-democrați, aceasta înseamnă tradiția de ”partid al păcii”. Când fostul cancelar Gerhard Schröder a refuzat participarea Germaniei la războiul din Irak, în 2002, gestul politic a fost foarte bine primit de către populație. Ulterior, SPD a câștigat alegerile federale considerate pierdute.
Când alții îl acuză de ezitare și chiar de lașitate, cancelarul contraargumentează cu prudență și consideră că opinia sa este cea a majorității cetățenilor care, deși susțin livrările de arme către Ucraina, se tem în același timp că Germania ar putea fi atrasă în război.
Cu toate acestea, o scrisoare incendiară a cinci istorici către conducerea executivă a SPD sugerează că linia ezitantă a cancelarului este contestată printre social-democraţi. Autorii, toți membri de partid, îl acuză pe Scholz de lipsă de ”solidaritate fără ambiguitate” cu Ucraina. Declarația despre ”înghețarea” războiului a fost ”fatală”. Profesorii, inclusiv renumitul om de știință Heinrich-August Winkler, ajung la o concluzie care echivalează cu o palmă pentru Olaf Scholz: ”Când cancelarul și conducerea partidului trag linii roșii nu pentru Rusia, ci exclusiv pentru politica germană, ele slăbesc pe termen lung politica germană de securitate și fac jocul Rusiei”.