Cât de des n-am folosit în ultimele luni formularea asta – în relatări, interviuri şi comentarii. Anume că, în comparaţie cu multe alte ţări, Germania a gestionat destul de bine criza coronavirus. Că guvernul a acţionat, în general, chibzuit şi competent. Că pandemia a dovedit cât de performante sunt clinicile germane, autorităţile sanitare şi administraţiile locale. Şi, desigur, acest lucru rămâne valabil. Doar că, încet-încet, se face simţit şi un alt sentiment – unul de teamă.

De remarcat că şefa executivului de la Berlin, Angela Merkel, a împărtăşit jurnaliştilor, într-o discuţie neoficială, câteva din temerile provocate de modul iresponsabil prin care unii tineri ar putea, în iarna care se apropie, să anuleze practic toate succesele repurtate de germani în combaterea pandemiei. Deşi nu erau declaraţii oficiale, aceste îngrijorări ale cancelarei au ajuns totuşi la urechile opiniei publice.  

Cancelara, nemulţumită de situaţie

Deja de câteva zile se face simţită această nemulţumire a cancelarei Merkel datorată măsurilor diferite luate de landurile federale, de tentativa unora dintre premierii de land de a nu ţine cont de recomandările experţilor şi a permite, totuşi, organizarea târgurilor de Crăciun.  

La toate acestea se adaugă şi avertismentul lansat, cu câteva săptămâni în urmă deja, de virologul Christian Drosten, o autoritate în Germania, care spune că Republica Federală ar putea să nu fie totuşi mai bine pregătită decât alte ţări în faţa unui al doilea val de pandemie. Cam asta este starea actuală de spirit.

Sistemul sanitar german face – încă – bine faţă numărului în creştere de infectări cu coronavirus. Şi toate sondajele arată că germanii sunt, în majoritate, mulţumiţi de modul în care statul şi landurile gestionează criza. Atunci ne-am putea întreba, de ce se teme cancelara?

Nu doar sub acest aspect politic există teama unei noi falii în societate generate de pandemie. Şi nu e vorba de strigătul grosolan al unor populişti de dreapta cum că ne-ar fi în pericol libertatea şi drepturile civice. Falia este de altă natură. Contra oricărui simţ al raţiunii le este permis în multe părţi suporterilor să urmărească meciurile de fotbal în stadioane în număr mare, de până la 10.000 de spectatori. În acelaşi timp, însă, rudele pacienţilor aflaţi pe moarte trebuie să se lupte pentru a obţine dreptul de a fi alături de cei dragi şi a-şi lua rămas bun de la muribunzi în clinici sau cămine de bătrâni. Uneori elevii trebuie să poarte masca de protecţie şi în timpul orelor, alteori nu – în funcţie de regiune şi şcoală.  

Restaurantele - până de curând şi grădinile de vară – sunt pline de clienţi, dintre care unii respectă distanţa şi poartă mască, alţii nu. Experţii atrag atenţia că oamenii nu mai sunt atât de riguroşi când se spală, de exemplu, pe mâini, şi nici atât de încrezători în eficienţa unui vaccin ca acum câteva săptămâni. Iar, pe de altă parte, în întreprinderi, birouri, oficii, măsurile anti-coronavirus n-au fost relaxate deloc.

Se doreşte ferm evitarea unui al doilea lockdown 

Toate acestea pun la grea încercare răbdarea şi solidaritatea oamenilor. În plus, responsabilii politici ştiu prea bine că un al doilea lockdown, aşa cum a fost cel din martie, ar fi definitiv prea mult pentru economie, cultură şi pentru societate. Restricţiile din primăvară au fost dure, dar au creat, măcar, sentimentul că sunt valabile chiar pentru toţi.

E drept că pandemia a putut fi bine gestionată până acum şi datorită structurilor federale din Germania. Landul Mecklenburg-Pomerania Anterioară, în care numărul de infectări a fost relativ mic, a putut acţiona altfel decât, de pildă, Bavaria, land cu o răspândire mai mare a virusului.

Acum, cred că e nevoie de ceva comun pentru a nu pierde cel mai important lucru dobândit în prima fază, esenţial combaterii unei pandemii: solidaritatea pe cât se poate a tuturor cetăţenilor. Lucru valabil şi pentru ceea ce se solicita în primăvară, când se aplauda din balcoane, pledând pentru salarii mai bune pentru personalul din clinici, din oficiile sanitare şi supermarketuri.

Angela Merkel a anunţat că vrea să apeleze la premierii de land pentru ca aceştia să adopte măsuri comune anti-Covid. Deoarece cancelara nu-i poate obliga, ci doar ruga pe şefii de guvern regional, să sperăm că va avea succes. Ideea Austriei de a introduce un sistem de alertă de patru niveluri care clasează riscul COVID-19 în fiecare regiune, cu o scală în culorile semaforului, ar putea fi o soluţie. Acest sistem nu se limitează doar la situaţia infectărilor cu coronavirus în zonă, ci evaluează şi situaţia din clinicile regiunii respective.