Au trecut aproape 40 de ani de gând consumul de bere pe cap de locuitor era în Germania de 145 de litri anual. Anul trecut s-a redus la 92 de litri, satisfăcător pentru branşă, după ani de consolidări. Afacerea cu bere a generat anul trecut un profit de 7,6 miliarde de euro. Dar rămâne de văzut dacă germanii îşi vor mai permite să consume o astfel de cantitate în perioada următoare.

Aceasta fiindcă germanii trebuie să se aştepte ca majoritatea celor 1500 de fabrici de bere existente în ţară să-şi scumpească producţia cu până la nouă la sută. Uniunea Berarilor Germani (DBB) evidenţiază că după anii de pandemie de coronavirus în care branşa a avut masiv de suferit, costurile de producţie îi dau acum bătăi de cap suplimentare. Numai costul malţului şi acidului carbonic a crescut cu 90 la sută.

Potrivit Oficiului Federal pentru Statistică, producătorii germani de bere au vândut anul trecut aproximativ 8,8 miliarde de litri. Chiar dacă aceasta înseamnă un plus de 2,7 la sută, comparativ cu anul de criză 2021, în cele din urmă vânzările tot au fost cu cinci la sută sub nivelul anilor de dinainte de criză, a explicat preşedintele DBB, Holger Eichele. Restricţiile din perioada pandemiei de coronavirus au falimentat mai bine de 40 de fabrici de bere, a adăugat el, "şi ne temem că această cifră va creşte". Mai ales fabricile mici şi mijlocii sunt în pericol din pricina exploziei costurilor generate de scumpirea energiei.

1000 de euro a ajuns să coste o tonă de malţ

În Germania mai există încă 1500 de fabrici de bere, dar acestea se află în faţa unui an foarte dificil din pricina costurilor uriaşe. "În ultimul an s-a scumpit în principal malţul, cu  90 la sută. Sticlele noi, care sunt refolosibile, s-au scumpit cu 70 la sută. Acidul carbonic s-a scumpit cu 90 la sută, capacele de tablă cu 120 la sută şi etichetele cu 30 la sută", a precizat Eichele. Presat de această avalanşă de scumpiri, şi fabricantul privat de bere Veltins şi-a majorat, de exemplu, preţurile cu şase la sută.

Şi asta deşi berea din regiunea Sauerland, în vestul Germaniei, a fost foarte cerută anul trecut. Veltins a reuşit să vândă 3,4 milioane de hectolitri, cu 8,4 la sută mai mult decât în 2021. În bani, acest plus a însemnat 419 milioane de euro, adică o creştere a profitului cu 15,4 la sută. Dar aceasta nu schimbă cu nimic problema "costurilor care au crescut imens, pe care trebuie să le amortizăm", a afirmat purtătorul de cuvânt al Veltins, Ulrich Biene. El a dat câteva exemple: "Înainte de criză, o tonă de malţ ne costa circa 300 de euro. Acum ne costă peste 700 de euro." Şi acesta este un preţ convenabil, obţinut prin contracte pe cantităţi mari pe termen lung, a subliniat el, fiindcă pe piaţa spot "o tonă a ajuns să coste peste 1000 de euro."

Şi lăzile de plastic pentru transportul sticlelor de bere s-au scumpit cu 40 la sută. Până de curând una costa aproximativ cinci euro, acum costă opt. Preţul butoaielor pentru bere a crescut şi el cu 60 la sută. Iar hameiul indispensabil s-a scumpit şi el cu mai bine de 35 la sută.

La toate acestea se adaugă preţul curentului şi gazelor naturale necesare pentru producţia de bere. Acestea s-au scumpit, potrivit DBB, cu nici mai mult nici mai puţin de 750 la sută. "Ne confruntăm cu nişte probleme fără precedent pentru branşa noastră", a declarat Biene. Şi inflaţia este un factor care măreşte toate costurile şi preţurile. Fabrica de bere cu tradiţie Fiege din Bochum, care produce anual până la 130.000 de hectolitri, crede că scumpirea produselor sale finale este obligatorie. În opinia patroanei Carla Fiege, "darea mai departe către consumator a eclatantei explozii a preţurilor pe piaţă este din nefericire inevitabilă, pentru a ne putea adapta situaţiei."

Alte scumpiri nu sunt excluse

Pe acest fundal este probabil surprinzător pentru consumatori faptul că mari concerne comerciale vând chiar şi bere de marcă la preţuri extrem de reduse. Potrivit datelor furnizate de Societatea de Studiu al Consumului (GfK) în noiembrie trecut o ladă cu 20 de sticle de jumătate de litru costa în medie, la ofertă, 9, 90 de euro, în timp ce preţul normal pentru aceeaşi cantitate era de 13,40 de euro.

Aici are loc, în opinia preşedintelui DBB, "o luptă ruinantă pentru preţ, pe spinarea fabricanţilor de bere. Berea se vinde în parte la preţ de dumping. Luăm atitudine faţă de asta, dar putem prea puţin influenţa comportamentul concernelor comerciale". Cereri ale unor astfel de concerne, de a participa la asemenea oferte de preţ, fabrica de bere Fiege le-a refuzat de exemplu constant, fiindcă nu concepe să-şi vândă produsele sub preţ.

Majoritatea fabricilor de bere au comunicat deja că nu le rămâne altceva de făcut decât să majoreze preţul berii. La fel a anunţat şi grupul de berari Bitburger, din care fac parte şi mărcile König Pilsener, Licher şi Köstritzer. Alte fabrici de bere mici şi mijlocii au anunţat creşeri ale preţului între şase şi nouă la sută.

În cele din urmă costurile crescute trebuie să se regăsească în preţuri, afirmă Holger Eichele. El nu este deloc sigur că scumpirile anunţate pentru 2023 "vor fi ultimele majorări ale preţurilor din viitorul apropiat".

Dar Ulrich Biene spune că nu este posibil ca toate costurile suplimentare să fie pasate consumatorului în cazul "unui produs emoţional cum este berea". De aceea branşa va trebui să-şi reducă profiturile şi să facă economii în altă parte printr-o planificare precisă a bugetului. La urma-urmei, nicio fabrică de bere nu vrea să-şi piardă din clientelă. Dar rămâne de văzut dacă băutorii înveteraţi de bere vor rămâne fideli mărcilor favorite dacă acestea se vor scumpi.