Rețeaua de investigații jurnalistice Correctiv a relatat la 10 ianuarie despre o întâlnire între reprezentanți ai extremei drepte (Alternativa pentru Germania) și neonaziști, în cadrul căreia ar fi fost ticluit un plan de expulzare a milioane de persoane.

Despre ce a fost vorba la întâlnire

În centrul reuniunii de la Potsdam s-ar fi aflat un subiect pe care participanții l-au denumit "remigrare". Termenul, care provine din domeniul științelor sociale, se referă la întoarcerea migranților în țara de origine.

Cercurile populiste de dreapta și de extremă dreapta folosesc termenul "remigrare" când vorbesc despre alungări și expulzări în masă. De altfel, potrivit "Correctiv", în invitația la întâlnire se vorbea despre un "concept mai general, în sensul unui masterplan".

Vizați de planurile extremei drepte sunt pe de-o parte non-germanii, cum ar fi solicitanții de azil și persoanele care se bucură deja de dreptul de ședere. La reuniunea de la Potsdam s-a discutat și despre „cetățenii neasimilați”, printre care sunt incluși și cetățeni germani cu rădăcini de migranți și care ar reprezenta ”cea mai mare problemă pentru Germania”. 

De ce stârnesc indignare fanteziile cu deportări în masă

Punerea în aplicare a unui atare plan ar încălca drepturile fundamentale prevăzute în Constituție. Printre acestea se numără faptul că nimeni nu poate fi discriminat din cauza originii, rasei, limbii sau a țării de origine și a trecutului său.

Relatările despre întâlnirea de la Potsdam au provocat indignare în rândul reprezentanților partidelor politice, fie ei de stânga ori conservatori.

"Planurile de expulzare a milioane de oameni amintesc de cel mai întunecat capitol din istoria Germaniei", a scris Christian Dürr, liderul grupului parlamentar al Partidului Liberal-Democrat. El a făcut trimitere la perioada 1933-1945, când național-socialiștii au expulzat și ucis milioane de oameni, în special evrei.

Reapariția discuțiilor despre "remigrare" și expulzări este considerată un succes de către cercurile de extremă dreapta, al căror scop este adesea influențarea dezbaterilor sociale într-o manieră care să dea impresia că lucruri anterior de neconceput devin, din nou, posibile.

Cine a participat la reuniune

Potrivit publicației Correctiv, reuniunea din 25 noiembrie 2023 a fost organizată de fostul stomatolog Gernot Mörig, de extremă dreapta, la hotelul "Landhaus Adlon". El și antreprenorul Hans-Christian Limmer vorbesc în scrisoarea de invitație despre o ”donație minimă” de 5.000 de euro recomandată pentru participare.

Din partea AfD au participat Roland Hartwig, consilier al liderei acestei formațiuni, Alice Weidel, precum și Gerrit Huy, membru al Bundestagului, și Ulrich Siegmund, copreședinte al grupului parlamentar din Saxonia-Anhalt. De asemenea, potrivit Correctiv, la discuții ar fi fost prezenți și doi membri ai Uniunii Creștin-Democrate, pe care secretarul general Carsten Linnemann îi amenință acum cu sancțiuni dure.

Cel mai de vază invitat a fost însă Martin Sellner. Austriacul, care este considerat un pionier al "Noii Drepte" și al "Mișcării Identitare" de extremă dreapta, se bucură de o largă acoperire mediatică.

El a venit la Potsdam pentru a-și prezinta ideile privind "remigrarea” pe care le-a publicat deja în cadrul unor eseuri. El scrie că ar trebui expulzați în primul rând "escrocii de azil" și "non-cetățenii care reprezintă o povară culturală, economică și criminologică". El a inclus și "cetățenii naturalizați neasimilați".

Poziția AfD cu privire la deportări și expulzări

"Trebuie să îi expulzăm în sfârșit la scară largă pe cei care nu au dreptul de a rămâne în Germania", declara, recent, însuși cancelarul federal Olaf Scholz într-un interviu acordat în toamna anului trecut publicației "Spiegel". Acest punct de vedere este împărtășit de numeroși reprezentanți ai coaliției guvernamentale, dar și de opoziția conservatoare (CDU/CSU).

AfD vorbește de ani de zile despre expulzări în masă, adoptând chiar termenul ”remigrare”. Însă nu este întotdeauna clar (confuzia probabil că este întreținută intenționat) care sunt oamenii pe care i-ar viza astfel de planuri.

Alternativa pentru Germania, noii naziști?

Tino Chrupalla, președintele AfD, partid care în programul electoral din 2021 stabilea o ”agendă a remigrării,”, a scris pe platforma X la 11 ianuarie: "Invităm germanii cu rădăcini migraționiste să lucreze împreună pentru a aduce o schimbare în bine". Cu o zi înainte, partidul ceruse pe aceeași platformă X "retragerea pașapoartelor pentru infractori și punerea în aplicare a remigrării”.  

Creștin-democrații vor și ei să faciliteze retragerea pașapoartelor germane pentru infractori. Însă demersul este considerat dificil din punct de vedere juridic, nefiind permisă privarea infractorilor de cetățenie și transformarea lor în apatrizi. Potrivit legii, nici măcar refugiații recunoscuți ca atare nu pot fi expulzați oricum, ci numai din motive de "securitate națională sau ordine publică".

De ce interzicerea AfD este controversată

De când planurile de expulzare discutate la Potsdam au devenit cunoscute, vocile care cer interzicerea AfD au devenit tot mai puternice. Potrivit sondajelor, aproximativ jumătate dintre germani sunt în favoarea unei interdicții. Există motive întemeiate pentru ca Oficiul pentru Protecția Constituției (serviciul de informații interne) să monitorizeze AfD, spune conservatorul Thomas Strobl, ministrul de interne în landul Baden-Württemberg.

"Dacă Oficiul pentru Protecția Constituției și autoritățile de securitate observă suficiente dovezi pentru o procedură de interzicere (a AfD, n.r), atunci trebuie discutat despre acest demers", a declarat Strobl într-un interviu acordat postului de radio Südwestrundfunk.

Care să fie rețeta împotriva populismului de dreapta?

Doar Curtea Constituțională Federală poate interzice un partid politic în Germania. Ultima dată când s-a întâmplat acest lucru a fost în 1956, când era interzis KPD - Partidul Comunist. Legea fundamentală stipulează că un partid este considerat anticonstituțional doar dacă pune în pericol existența Republicii Federale Germania sau dacă încearcă să afecteze sau să elimine ordinea de bază democratică liberă.

"Trebuie să luptăm împotriva AfD cu mijloace politice și nu juridice", a declarat liderul CDU, Friedrich Merz, pentru ziarul Rhein-Neckar-Zeitung la 12 ianuarie. AfD, spune șeful conservatorilor germani, nu ar trebui să fie ajutat să se prezinte în postura de victimă prin demararea unei proceduri de interdicție.

Deocamdată, Alternativa pentru Germania este al doilea cel mai puternic partid de opoziție din Bundestag și, potrivit sondajelor, ar putea obține peste 20% din voturi la viitoarele alegeri.