Germania expulzează tot mai mulți cetățeni ruși în țara lor de origine, puțin impresionată de faptul că nu există niciun zbor direct între cele două țări. Numărul expulzărilor ar putea crește și mai mult dacă instanțele și autoritățile vor considera o hotărâre a Înaltei Curți Administrative din Berlin-Brandenburg ca fiind un precedent.

Concret, judecătorii au stabilit că tinerii soldați ruși care sunt recrutați pentru serviciul militar de bază nu prezintă niciun risc de a fi trimiși pe frontul din Ucraina, ei urmând a fi desfășurați doar pentru protecția frontierelor de-a lungul graniței cu Ucraina și în Crimeea. Astfel, potrivit judecătorilor, nu există niciun motiv pentru a acorda acestor cetățeni ruși protecție, în condițiile în care recrutarea pentru serviciul militar nu este considerată drept motiv de azil.

Deși hotărârea a fost pronunțată la sfârșitul lunii august, presa germană nu a căpătat până în prezent detalii despre aceasta. Ancheta jurnalistică în acest caz este rodul colaborării între Deutsche Welle și Tagesschau (programul de știri al televiziunii publice ARD, n. red).

Cum a început totul: un cecen contestă în justiție expulzarea sa

Ceea ce a început cu un proces individual împotriva deportării în Rusia s-a încheiat cu o hotărâre de amploare, care ar putea zădărnici planurile a sute de obiectori de conștiință ruși de a obține azil în Germania. De remarcat însă că în acest caz particular nu era vorba nici de un obiector de conștiință, nici de un dezertor. Reclamantul era un cetățean rus în vârstă de 22 de ani de origine cecenă care a venit în Germania la vârsta de zece ani. Familiei sale nu i s-a acordat azil, dar a fost tolerată.

Tânărul a devenit infractor, remarcându-se prin numărul mare de acte reprobabile. El a fost condamnat la doi ani și nouă luni de închisoare. Dincolo de gratii avea să bătă măr un coleg de celulă, faptă care i-a adus o pedeapsă sub formă de amendă. În primăvara anului 2023, Oficiul pentru Străini l-a informat pe individ că trebuie să părăsească țara.

Cecenul a făcut apel împotriva acestei decizii, între altele cu argumentul că, dacă s-ar întoarce în Rusia, ar fi recrutat în armată și trimis să lupte în războiul din Ucraina.

Instanța a respins cauza, motivând hotărârea pe mai bine de 16 pagini. Aspectul privind recrutarea în Rusia are la bază zeci de surse, inclusiv rapoarte ale organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, ori articole ale unor publicații din presa europeană și rusă.

Analizând sistemul rus de recrutare a personalului pentru forțele armate, precum și riscurile pentru recruți de a fi trimiși pe front, judecătorii au fost de părere că recruții sunt rareori trimiși în Ucraina. Singurele excepții sunt așa-numitele "batalioane de voluntari" din Cecenia. Cu toate acestea, potrivit instanței, reclamantul care urmează să fie expulzat este liber să aleagă unde să se stabilească în Rusia.

Consecințe ample

Este limpede că decizia Curții din Berlin-Brandenburg creează un precedent, spune avocatul Mersad Smajic, care îl reprezintă pe reclamantul cecen. Potrivit lui, raționamentul instanței depășește granițele acestui caz specific. Într-un alt caz similar, Tribunalul Administrativ din Halle, în landul Saxonia-Anhalt, deja a făcut "trimitere în totalitate la hotărârea Tribunalului Administrativ Superior din Berlin-Brandenburg", spune avocatul.

Acest lucru este confirmat și de Rudi Friedrich, directorul general al asociației "Connection" cu sediul în Offenbach, landul Hesse, care sprijină obiectorii de conștiință: "Curtea Administrativă Superioară oferă o interpretare a legii iar celelalte instanțe trebuie mai întâi să se conformeze acesteia".

Critici politice

Robin Wagener, coordonatorul guvernului german pentru cooperarea la nivel societal cu Caucazul de Sud, Republica Moldova și Asia Centrală, a criticat dur această decizie: "Există nenumărate dovezi ale utilizării de recruți slab pregătiți în războiul de agresiune al lui Putin, cu încălcarea dreptului internațional. Există, de asemenea, rapoarte repetate conform cărora soldații ruși sunt forțați să participe la misiuni împotriva Ucrainei sub amenințarea cu moartea sau tortura de către superiorii lor".

Activiștii ruși pentru drepturile omului susțin că aceasta nu este prima decizie de acest fel a unei instanțe germane și că au existat cazuri repetate în care hotărârile s-au bazat pe informații învechite sau inexacte. Artiom Kliga, un avocat al "Mișcării Obiectorilor de Conștiință" - un ONG care îi ajută pe ruși să evite serviciul militar - spune că a documentat zeci de astfel de cazuri.

Presupunerea că recruții ruși nu vor fi trimiși la război a devenit caducă cel târziu odată cu invazia ucraineană a regiunii Kursk în august 2024, spune Klyga. De atunci, tineri recruți din alte regiuni rusești au fost trimiși acolo pentru a lupta împotriva forțelor armate ucrainene.

"Nu aș afirma că instanțele germane adoptă pozițiile guvernului rus. Eu interpretez situația mai degrabă ca pe o lipsă de dorință de a lua în considerare informațiile venite din partea activiștilor pentru drepturile omului și a Organizației Națiunilor Unite. Este mai ușor să te uiți la presa de stat rusă, care susține că nu există nicio mobilizare", spune Kliga.

Tot mai multe expulzări în Rusia

Un număr de 32 de cetățeni ruși au fost expulzați din Germania în primele opt luni ale anului trecut. Potrivit statisticilor Ministerului Federal de Interne, consultate de DW și Tagesschau, rușii sunt expulzați prin țări terțe. Ofițerii Poliției Federale îi însoțesc la punctul de transfer și apoi îi predau serviciului de securitate al companiei aeriene.

Documentele ministerului nu menționează niciun aeroport prin care sunt efectuate deportările către Rusia, dar se presupune că ar putea fi vorba despre Belgrad sau Istanbul, acestea fiind aeroporturile prin care sunt pozibile zborurile de transfer cu o companie aeriană.

Cererile de azil ale rușilor au o rată de succes de 1%

De la începutul invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022 și până în august 2024, 5.831 de bărbați ruși cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani au solicitat azil în Germania. Dintre aceștia doar 57 au primit răspuns pozitiv, în timp ce alți 154 de solicitanți au primit până în prezent statutul de rezident temporar.

Aproape jumătate dintre cereri au fost retrase sau respinse din motive formale, între care nerespectarea Acordului de la Dublin, care prevede că solicitările de azil pot fi depuse numai în țara din UE în care solicitantul de azil a intrat prima dată.

În septembrie 2022, după ce Rusia a declarat o mobilizare parțială, Ministerul Federal de Interne promitea protecție obiectorilor de conștiință ruși.

Cecenul în vârstă de 22 de ani, a cărui plângere a declanșat decizia amplă a Curții Administrative Superioare din Berlin-Brandenburg, se află încă în Germania. Instanța nu a admis recursul împotriva hotărârii. Avocatul cecenului a făcut recurs.