"Avem o problemă", a admis duminica trecută șeful SPD Lars Klingbeil la ARD referindu-se la economia germană. Numeroase firme se confruntă cu dificultăți serioase și trebuie făcut rapid ceva. Dar propunerile prezentate de fostul ministru de Finanțe Lindner (FDP) nu ar fi altceva decât "ideologie neoliberală".

Câteva zile mai târziu, de miercuri 6.11.2024, coaliția semafor a devenit istorie, după ce cancelarul Olaf Scholz i-a cerut președintelui federal destituirea ministrului de Finanțe Lindner. Ceilalți miniștri ai FDP s-au retras și ei ulterior din executivul de la Berlin.

Lindner urmărea impunerea unui moratoriu de reglementări și reduceri fiscale. El a propus desființarea pentru toți a taxei de solidaritate și amânarea obiectivelor climatice pe anul 2050. Și mai important: frâna datoriilor trebuie menținută iar noi îndatorări sunt respinse ferm de șeful FDP. El mai viza renunțarea la fondul pentru climă KTF. Toate aceste măsuri au fost respinse de ceilalți membri ai coaliției.

Co-președintele desemnat al Verzilor ecologiști Felix Banaszak a comentat astfel propunerile lui Lindner la ARD: "Toate aceste propuneri dau de fapt de înțeles: nu mai vreau să fiu cu voi." Să fie modificate niște hotărâri deja convenite ar fi opusul unei siguranțe de planificare.

Politica, un "risc pentru economie"

În acest timp, mulți actori economici sunt copleșiți de probleme. De exemplu, furnizorul de piese auto Bosch și-a modificat perspectivele pe 2024 și nu exclude noi concedieri, după deja anunțata disponibilizare a 7000 de angajați.

Șeful consiliului de administrație al Bosch Stefan Hartung a cerut în Tagesspiegel joia trecută ca guvernul federal să termine cu certurile și să vină rapid în ajutorul industriei: "Trebuie să trecem acum de la vorba la fapte și să venim cu măsuri concrete deja înainte de alegerile generale pentru a întări economia pe termen scurt și lung."

Fundația companiilor de familie a criticat aspru "summitul economic" al coaliției semafor. "Cel mai mare risc pentru economia germană este un guvern paralizat", a declarat miercuri șeful fundației Rainer Kirchdörfer pentru Augsburger Allgemeine. "Rundele de discuții nu ajută, avem nevoie de decizii politice pe fondul situației economice tot mai proaste."

Economistul Henning Vöpel, șef al Centrului pentru Politică Europeană (cep), a spus pentru DW că această coaliție "nu a reușit să readucă economia germană pe calea creșterii." Guvernul ar fi acționat indecis și fără curaj: "Până la urmă, coaliția semafor a eșuat pentru că nu a fost capabilă să genereze niciun progres comun. Toate cele trei partide s-au retras în pozițiile lor ideologice."

La momentul nepotrivit

După victoria la prezidențiale în SUA a lui Donald Trump se prefigurează noi provocări pentru politica de securitate, pentru cea comercială, climatică și pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia.

În contextul crizelor globale, vicecancelarul Robert Habeck (ecologist) a avertizat: "Acum este cel mai prost moment pentru căderea guvernului." După sfârșitul coaliției semafor, Habeck a spus că acest deznodământ ar fi "fals și incorect": "Mai ales într-o zi precum cea de azi, în care Germania ar trebui să dea dovadă în Europa de unitate și putere de acțiune."

Agenția Reuters îl citează pe economistul-șef al ING Carsten Brzeski, care vede la fel de critic situația. Germania ar fi mai slab pregătită decât la prima victorie a lui Trump în 2016: "După patru ani de stagnare și slăbiciuni structurale, Germania nu este doar 'bolnavul Europei', ci și mai vulnerabilă faţă de acum opt ani."

Tratamentele rapide nu ajută întotdeauna

Unii analiști cred că Germania ar fi un pacient pentru secția de urgență. Dar ce rol joacă politica în această situație? Nu este mai relevantă situația economică globală? Starea generală a economiei mondiale ar fi aceeași pentru toate țările, crede Henning Vöpel. Dar "creșterea economică a Germaniei este deja de mulți ani mai redusă decât a altor state comparabile. Ceea ce arată că de vină nu ar fi slăbiciunea economiei mondiale, ci cauze structurale specifice. Ar fi sarcina guvernului să identifice și să rezolve aceste aceste cauze."

Măsurile politice au mereu nevoie de timp până să-și arate efectul, subliniază economistul. Dar ar exista și "măsuri care au deja efect pozitiv doar prin anunțarea lor. Investitorii atât de importanți acum reacționează foarte emoțional. Astfel, măsuri care ar duce la îmbunătățirea așteptărilor și a condițiilor economice pot acționa și pe termen scurt." O subvenționare a prețurilor la energie, de exemplu, ar putea reduce pe termen scurt povara în industrie, dar "nu rezolvă problemele și nu are niciun efect de ordin structural."

Mai mult decât să "aruncăm cu miliarde"

Vöpel a numit pentru DW patru puncte pe care le consideră de maximă urgență: "Mai întâi stabilizarea reformei energetice - aceasta este centrală pentru legătura dintre protecția climei și competitivitate. În al doilea rând reducerea birocrației - o despovărare cu efect rapid și care nu costă niciun cent. În al treilea rând, aplicarea digitalizării - care are potențial de sporire masivă a productivității; în fine, stimulente fiscale pentru investiții.

Martin Gornig, director de cercetare în politica industrială la Institutul German pentru Cercetare Economică (DIW) din Berlin, cere de asemenea "modificări sistemice". Și nu doar pe plan intern, ci la nivel continental. Pentru DW, el a declarat săptămâna trecută: "Germania este principala națiune industrială din Europa și este adânc înrădăcinată în Europa." Trebuie deci să existe doar o singură "politică industrială europeană".

Legat de măsuri pe termen scurt luate de guvern, el avertizează împotriva acționismului și spune "să nu aruncăm cu miliarde doar ca să investim în ceva". Ar fi totuși încă destul timp: "Doar nu ne aflăm în fundul prăpastiei." Necesară ar fi acum "o politică liniștită, în care firmele și consumatorii au impresia că știu ce se va întâmpla mâine."