Anul acesta, creșterea rapidă a inflației afectează nu numai consumatorii, ci și statul german. ”Trăgând linie, putem spune că minusul este de aproximativ cinci miliarde de euro”, a declarat, miercuri, Jens Boysen-Hogrefe de la Institutul pentru Economie Mondială din Kiel (IfW). 

Chiar dacă majorarea prețurilor asigură venituri mai mari din TVA statului, acesta are la rândul său cheltuieli mai ridicate, a explicat expertul, care face parte din grupul de lucru pentru estimări fiscale al Ministerului Federal de Finanțe. ”În ceea ce privește consumul și investițiile, inflația puternică mai degrabă a dăunat statului”. 

De pildă, guvernul federal, landurile și municipalitățile cheltuiesc aproximativ 50 de miliarde de euro pe an pentru construcții (de la drumuri până la clădiri). Cu toate acestea, prețurile în construcții au crescut deosebit de puternic. Economistul IfW estimează că acest fenomen a costat statul cu aproximativ 1,3 miliarde de euro mai mult decât inflația normală. 

Consecințele negative sunt și mai mari în ceea ce privește consumul guvernamental. Din pricina inflației, autoritățile și ministerele, care cheltuiesc mulți bani în fiecare an pentru echipamente de birou noi, electricitate și încălzire pentru birouri, ori pentru alimentarea cu carburanți a mașinilor oficiale, vor avea acum de achitat facturi și mai mari. ”Acest lucru a provocat cheltuieli suplimentare de aproximativ șapte miliarde de euro”, subliniază Boysen-Hogrefe.

Statul beneficiază și el de creșterea salariilor

Totuși, acest lucru este compensat și de încasările mai mari din taxa pe valoarea adăugată - o consecinţă a majorării prețurilor de consum. Însă aceste venituri suplimentare se vor ridica probabil la doar aproximativ 700 de milioane de euro, potrivit expertului. În cazul investițiilor private în construcții se estimează că prețurile mai mari au adus în vistieria statului alte aproape 2,5 miliarde de euro. Totuși, acest total de trei miliarde de euro de venituri suplimentare este relativizat de costurile crescute cu aproape opt miliarde de euro. Din acest motiv, statul rămâne cu mai puțini bani. 

Boysen-Hogrefe a luat ca bază de calcul rata medie a inflației în consumul privat, preconizată pentru acest an la 3%, pe care a comparat-o cu valoarea țintă a Băncii Centrale Europene (BCE), de 2%. În acest fel, acesta a dedus și efectul special al revenirii TVA la valoarea inițială (ca răspuns la efectele negative în plan financiar ale pandemiei, în 2020 guvernul german a scăzut TVA de la 19 la 16 la sută, n.red). Rezultă o rată ajustată a inflației de 2,3%.

Inflația importată nu poate fi compensată

”Statul nu poate decât să piardă în cazul inflației importate”, afirmă Boysen-Hogrefe cu referire la scumpirea puternică a prețurilor la petrol, gaze și a alte bunuri importate în 2021. În contextul inflației interne, probabil că plusul provenit din impozitele pe profit și pe salarii, precum și din contribuțiile la asigurările sociale, să depășească restul. ”Statul are întotdeauna cărți bune atunci când salariile cresc viguros”, a spus expertul. În siajul majorării salariilor cresc și veniturile contribuțiilor dependente de evoluția salariilor – cum ar fi cele pentru pensii, sănătate, asistență medicală și asigurări de șomaj.

dw/ag