Lipsa locuinţelor a dus la creşterea exagerată a preţurilor pe piaţa imobiliară din Germania. În 2015, o familie a cheltuit, în medie, 859 de euro lunar - adică peste o treime din buget - cu spaţiul de locuit, factura la curent electric şi lucrări de întreţinere. Pentru celibatari, cheltuielile lunare legate de casă au însemnat chiar peste 40% din buget.

Înaintea summitului pe tema spaţiilor de locuit, care se va desfăşura pe 21 septembrie la Berlin, cancelara Angela Merkel a reiterat planurile guvernului de a construi încă 1,5 milioane de locuinţe noi până la finele mandatului. Una dintre propunerile înaintate de către cabinetul de la Berlin ar fi facilităţile fiscale acordate dezvoltatorilor imobiliari. Investitorii privaţi ar trebui să poată deduce de la impozit, timp de 4 ani de zile, încă 5% (faţă de cele două procente stabilite în prezent) din cheltuielile cu construirea sau achiziţionarea unui apartament de închiriat. Principala condiţie ar fi, însă, ca locuinţa să fie oferită spre închiriere cel puţin 10 ani. Deocamdată noul proiect legislativ nu prevede şi o limită superioară a chiriilor încasate prin programul de stimulare a investitorilor.

Programul ar urma să vizeze numai autorizaţiile de construcţie solicitate între septembrie 2018 şi sfârşitul anului 2021. Locuinţele de lux şi casele de vacanţă sunt excluse din program. De facilităţi fiscale vor beneficia numai investitorii care nu depăşesc preţul de achiziţie/construcţie de 3000 de euro/ metru pătrat locuibil. În general, ideea guvernului este bine primită. Totuşi, asociaţiile de profil consideră că plafonul de 3000 de euro/ mp impus este mult prea scăzut în condiţiile unor costuri mari cu obţinerea autorizaţiilor şi cu mâna de lucru destul de scumpă în marile oraşe.Preţuri în continuă creştere pe piaţa imobiliară

Conform Asociaţiei dezvoltatorilor imobiliari din Germania, din cauza creşterii constante a preţurilor, dar şi a creditelor ipotecare, locuinţele au devenit din ce în ce mai greu de achitat. Achiziţionarea unui apartament pentru a fi oferit spre închiriere nu mai atrage interesul micilor investitori. Propunerea Partidului Social-Democrat (SPD) de a condiţiona creşterea preţurilor la chirii de rata inflaţiei îi supără şi mai tare pe investitorii privaţi. "80% din spaţiile de locuit din Germania sunt în proprietatea unor persoane fizice, nu juridice. Oameni care au câte o locuinţă de închiriat. Aceştia susţin piaţa locuinţelor de închiriat", susţine Kai Warnecke, preşedintele Asociaţiei proprietarilor de case şi terenuri din Germania.

Warnecke cere o relaxare a regimului de acordare a autorizaţiilor de construcţie, oferind ca exemplu amenajarea apartamentelor la mansardă. "În cazul acestor locuinţe sunt impuse măsuri sporite de protecţie contra incendiilor, dar nu fiindcă apartamentele la mansardă ar fi nesigure, ci din cauză că scările maşinilor de pompieri sunt prea scurte." Dacă autospecialele ar fi dotate cu scări mai lungi, măsurile în caz de incendiu impuse ar putea fi valabile şi pentru amenajarea de spaţiu locuibil la mansardă, iar autorizaţiile s-ar acorda mult mai uşor.  

Însă nici simplificarea procedurilor de acordare a autorizaţiilor nu ar rezolva criza. Conform Uniunii chiriaşilor din Germania, locuinţe la preţuri rezonabile vor exista numai atunci când se vor construi mai multe apartamente sociale. În 2017, pe piaţa imobiliară au apărut doar 26.000 de locuinţe sociale noi - o cifră extrem de mică în opinia reprezentanţilor uniunii. În sprijinul acestei afirmaţii vine şi un studiu al Universităţii berlineze Humboldt care susţine că măsurile de până acum - construirea de case sociale şi ajutoarele băneşti pentru locuinţe - au avut o contribuţie relativ mică la ameliorarea crizei de pe piaţa locuinţelor de închiriat în marile oraşe.   

Conform studiului, dacă volumul fondurilor alocate construirii de locuinţe sociale s-ar menţine la actualul nivel, ar dura 185 de ani până când ar fi acoperit deficitul de locuinţe la preţuri accesibile din cele zece oraşe mari ale Germaniei. În prezent statul investeşte aproximativ 2 miliarde de euro anual în case sociale. Tot anual statul cheltuieşte 2 miliarde de euro cu ajutorul bănesc pentru locuinţă şi peste 15 miliarde de euro cu costurile de cazare pentru persoanele asistate social. Autorul studiului, Andrej Holm, critică faptul că o mare parte din aceşti bani ajunge la proprietari - persoane private.   

 Autor: Notker Oberhäuser/CS