Motto-ul oficial al turneului balcanic de anul trecut al şefului diplomaţiei germane a fost "îmbunătăţirea relaţiilor între ţările din regiune". Mai multă cooperare şi mai puţină confruntare, cerea la acea vreme Guido Westerwelle. "Serbia şi Kosovo ştiu că viitorul lor este în Europa. Tocmai de aceea, noi punem accentul pe un schimb pragmatic de interese, inclusiv comerciale", spunea acum un an ministrul german de Externe.

Şi totuşi, pragmatismul nu a substituit buna înţelegere între părţi, astfel că zona de graniţă dintre Serbia şi Kosovo a devenit punct de conflict. Din acest motiv, Westerwelle pleacă din nou în Balcani pentru o nouă tentativă de apropiere între cele două părţi.

În sprijinul ministrului vine şi comandantul trupelor KFOR, germanul Erhard Bühler, care a trasat deja liniile generale ale unui compromis între Serbia şi Kosovo. La fel ca Westerwelle, comandantul Bühler spune că atenţia trebuie concentată asupra consolidării justiţiei şi a legii, dar şi în direcţia găsirii de soluţii politice. Câtă vreme acest lucru nu se va întâmpla, trupele KFOR vor rămâne cantonate la graniţa dintre cele două ţări, fiind practic singura autoritate acceptată. ,

"Problema trebuie soluţionată mai ales din punct de vedere politic. Abia după aceea putem lua în considerare retragerea trupelor KFOR din zonă", afirmă Bühler.

Cabinetul de la Berlin doreşte cu precădere stabilitate în regiune, fapt confirmat inclusiv de ministrul german al Apărării, Thomas de Maiziere cu ocazia vizitei sale în Kosovo în luna mai.

În pofida ultimelor tensiuni de la graniţă, experţii germani sunt de părere că din punct de vedere al securităţii şi stabilităţii, zona frontierei dintre Kosovo şi Serbia stă foarte bine. Într-atât de bine încât, dacă lucrurile nu iau o turnură negativă, trupele KFOR s-ar putea retrage complet de aici în doar câţiva ani.

În plus, lasă să se înţeleagă ministrul german de Externe, cu cât Serbia şi Kosovo încearcă mai asiduu să găsească o soluţie politică care să rezolve durabil neînţelegerile frontaliere, cu atât şansele de aderare la UE ale celor două state cresc. Serbia aşteaptă să primească, până la finele acestui an, statutul de ţară candidată la UE.

Muntenegrul, prima destinaţie a lui Westerwelle în Balcani, este din 2006 un stat independent şi are acest statut. Croaţia a încheiat negocierile de aderare şi ar trebui să fie primită în UE în aproximativ doi ani.

Autor: Silke Engel / Vlad Drăghicescu

Redactor: Rodica Binder